Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
ASPECTE ALE ACTIVITÄTII DR.ROMUL BOILÄ 381 Biserica romano-catoiicä maghiarä, fiind ales §i senator in Parlamentül Romäniei in anii 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1937 (perioadä Tn care era §i director de bancä), dar §i in anul 1939, deci in perioada regimului autoritär al lui Carol al ll-lea. El a exprimat in Parlament, printr-un discurs, in numele tuturor minoritätilor gratitudinea fatä de statul román in chestiunea primei legi privitoare la bisericile minoritare, deoarece statul román asigurase prin lege depline libertati cultelor, protejändu-le §i ajutändu-le4 (ín cursui anului 1928 se discuta legea cultelor §i avea loc luarea de cuvánt mai sus mentionatä). Radicalizarea pozitiei sale politice se producea la finele deceniului al treilea §i s-а manifestat páná la decesul sáu, in cursul anului 1944. Revenind la situatia antebelicä, mentionám intensificarea activitátii cultural-nationale a románilor de pe Tárnává Micá intre anii 1910-1914, datoritá initiativelor unor lideri locali, ca §i a altor intelectuali inimo§i, cazul functionarului de bancä Aurel Be§a, a invätätorului Dimitrie Todoran, conducätor al Reuniunii invätätorilor romäni din zona Biia- Diciosánmartin §i a multor alti preoti, ínvátátori, ale caror nume se mentionezä in peginile Romänului tärnavean §i in rapoartele despártámántului ASTREI. Delegatii ASTREI, ca §i cei ai unor sate evidentiate in activitatea cultural-nationalá (cazul Cetátii de Balta, a Vesáu§ului, Feisa etc), au reprezentat populatia románeascá din Tárnává Micá la aniversarea semicentenarului Asociatiunii de la Blaj, autenticá sárbátoare a románilor de pretutindeni. Cu un an inainte, in 1910, avocatii dr.loan Rade§ §i Romul Boilá puneau bazele ziarului Románul tärnävean, apárut la Tirnáveni páná la izbucnirea räzboiului, initial ocazional, apói cu aparitie sáptámánalá, majoritatea meterialelor fiind axate pe evenimentele politice ale vremii, dar §i pe activitátile despártámántului ASTREI. Atmosfera tensionatä a acelor ani, in care autoritátiie fortau integrarea, respectiv maghiarizarea prin intermediul episcopiei de Hajdudorogh, care avea ca enoria§i multi ruteni meghiarizati, dar §i al unui proiectat Vlcariat al Secuimii, care sä amplifice deznationalizarea románilor din partea centralá §i esticá a Transilvaniei, a fost reflectatá de impresionanta adunare de protest a románilor greco-catolicá convocata de frunta§ul national §tefan Cicio-Pop, cu participarea venerabilului Gheorghe Pop de Báse§ti, Al.Vaida-Voevod §i a altor frunta§i 4 Virgil Paná, op.cit., p. 111, 115, 117, 239-240.
