Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
374 VIRGIL PANÄ О remarcä demnä de retinut este aceea cä, de§i maghiarii din judetul Mure§ cät §i germanii din judetul Tärnava-Mare prezentau in anul 1930 proportii mai mari de 20% din totálul populatiei (42,6% §i respectiv 39,7%), ace§tia nu locuiau teritorii compacte ci erau diseminati in masa populatiei romäne§ti cu care coabitau in numär mai mare sau mai mic. Din distributia spatialä a celor trei elemente etnice rezultä imposibilitatea aplicärii unor proiecte autonomiste dupä modele prezentate atät de maghiari cat §i de germani. Dacä analizäm sporul natural rezultat din excedentul de natalitate (diferenta dintre cei näscuti vii §i decedatii), unul din principalii factori care determina evolutia §i modificärile in structura etnicä a oricärei täri, rezultä cä, in perioada 1931-1939, populatia judetului Mure§ inregistra un spor de 13910 romäni, 10044 maghiari, 249 germani §i 417 evrei, corespunzätor unui spor mediu de natalitate de 12,0%, 9,5%, 3,8% §i 4,5%. La rändul ei, populatia judetului Tärnava-Mare inregistra urmätoarele sporuri demice: 5257 romäni, 1994 maghiari, 5316 germani §i 13 evrei, corespunzänd unui indice mediu de natalitate de 9,1%, 12,3%, 8,8% §i 0,04% (anexa VIII). Dacä facem о comparatie intre cifrele probabile ale anului 1939 §i cele puse la dispozitie de recensämäntul din anul 1919 referitoare la populatia celor douä judete puse in discutie, se observä о deplasare a ponderii demografice in favoarea elementului romänesc: in judetul Mure§ se inregistra un plus de 59082 romäni fatä de 17518 maghiari, 5203 germani §i 2825 evrei; in judetul Tärnava-Mare, romänii inregistrau un plus de 3952 suflete fatä de 3026 suflete la maghiari, 3076 la germani §i 108 la evrei. Unui dintre fenomenele demografice specifice provinciilor unite cu Vechiul Regat in anul 1918, in special in Transilvania, a fost caracterul minoritar covär§itor al ora§elor, in timp ce populatia ruralä era in majoritate romäneascä. Acest fenomen se constata incä §i la recensämäntul din anul 1930, in mäsurä insä múlt mai redusä decät la recensämäntul unguresc din anul 1910, cänd nu numai oficialitätile de atunci, ci §i о bunä parte din minoritán s-au declarat de limbä maternä sau vorbitori de limbä maghiarä, de§i ace§tia erau de alte nationalitäti (tabelul 8). Un deosebit aport la conturarea caracterului maghiar al importantelor centre urbane ale Transilvaniei din epoca respectivä l-au adus, in primul ränd, evreii §i germanii. Acest fenomen a incetat insä odatä cu Unirea. Un numär insemnat dintre minoritarii aproape complet maghiarizati §i inregistrati ca unguri la recensämäntul din 1910 au revenit, pänä in anul 1930, la con§tiinta nationalä §i s-au declarat evrei, germani, slovaci, armeni etc.
