Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
REALITÄTI DEMOGRAFICE 357 tendentioasä meat пи poate fi luatä ín seamä ín vederea unei opinii ob/ecf/Ve“11. Recensämäntul romänesc din 1930 reprezenta, dupä afirmatiile lui Lendl, о realizare ínsemnatá ín acest domeniu al documentary etnice §i trebuia sä fie privit, din punctui de vedere al metodei statistice, ca о realizare ce merita considerate deosebitä. Dupä ce preciza cä §i recensämäntul german a folosit asemenea metode, Lendi continua: „Chestionarea asupra limbii materne diferitä de chestionarea asupra apartenentei etnice a fiecärui recenzat se dovede§te avantajoasä in spatiul Europei de sud-est, atät de divers structuratä din punct de vedere al politicii etnice, deoarece abia astfei devine cu putintä sä surprinzi prin statisticä §i acele grupuri de populatie in cazul cärora limba, originea etnicä §i con§tiinta etnicä nu coincid. Acesta este de pildä cazul pentru armenii din Romania care vorbesc ungure§te, pentru evreii §i pentru о parte a germanilor din Sätmar. Aceastä punere а problemei, in mod lucid §i bine conturat, о intälnim, cu definitiile modificate, intr-o oarecare mäsurä, §i la ultimul mare recensämänt din 1939 din Imperiul German“12. Faptul cä uneori recensämäntul din 1930 a fost contestat -afirma Lendl ín continuare- se datora faptului cä publicatiile de propagandä íl invocau drept temei §i pentru afirmatii care nu se bazau pe rezultatele acestuia: „Tocmai aceste bro§uri §i hárti care folosesc, intre altele, rezultatele recensámántului din 1930, au deservit mult aceastä operä de Stil таге, realizatä obiectiv §i färä cusur. Propaganda sträinä a folosit in mäsurä deosebitä toate aceste scrieri pentru a ataca rezultatele recensämäntului romänesc. A§a a procedat de curänd A.Kovács, intr-o publicatie a Institutulului Maghiar de Biologie Nationale, cäruia ii pare neverosimilä seäderea considerabilä a ungurilor din Transilvania dupä anul 1910, ре care пи о poate explica prin emigrarea in Ungaria de dupä Trianon. Aceasta pentru cä а acceptat, färä criticä, indicatiile cu privire la Transilvania ale recensämäntului maghiar (s.n.j. “13 De fapt, Alajos Kovács nu vroia sä recunoascä faptul cä, in urma metodologiei folosite la recensämäntul din 1930, 179000 de suflete s-au 11 Egon Lendl, Das letze rumänische Volkszählungswerk. Statistische Unterlagen einer politischen Streitfrag. Erste Zählung nach neuen Grundsätzen, Tn Südost-Echo, X, 9 ianuarie 1940, nr.32. 12 Ibidem. 13 Studiul este comentat de Anton Golopentia Tn Recensämäntul Romäniei din 1941. Lämurirea opiniei publice, Bucure§ti, 1941 §i de Excelsior, 1941, nr.17.
