Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
I. Arheologie
THE ROMAN RURAL SETTLEMENT OF CRISTE$TI 33 Descoperirile arheologice lasä de presupus existente unui castru, unde a stationat ala I Gallorum et Bosporanorum, dar cercetärile nu au avut drept rezultat descoperirea castrului. Se presupune cä acesta a fost distrus de apa Mure§ului, care rupe din mal in fiecare an. A§ezarea a avut о intensä activitate economicä pänä la sfär§itul stäpänirii románé in Dacia §i a fost organizatá in parametrii civilizatiei románé. Vicus-ul de la Criste§ti §i-a inceput existenta curänd dupä organizarea provinciei, odatá cu stabilirea primului grup de coloni§ti (celtopanonici) in zóna fertilá a luncii Mure§ului. Vicus-ul roman nu se suprapune peste о altä a§ezare de tip Latene. ín primele decenii ale dominatiei románé, a§ezarea de la Criste§ti a devenit una din cele mai importante centre ceramice din Dacia romána, asiguränd necesitätile locale din zona esticä a provinciei. In secolul al ll-lea a§ezarea a cunoscut о dezvoltare economicä remarcabilä, materialul arheologic dovedind caracterul predominant manufacturer §i comercial al a§ezärii. Fára a fi capabili sä reconstituim in mod satisfäcätor organizarea planimetricä a vicus-ului de la Criste§ti, consideräm cä a§ezarea prezintä elemente clare de urbanism. Potrivit analizei situ-lui §i materialului arheologic putem concluziona cä a§ezarea de la Criste§ti reprezintä cea mai dezvoltatä a§ezare romanä din estül Daciei Superior, zonä in care ora§ele romane lipsesc. Pulsul vietii economice a fost considerabil diminuat dupä mijlocul secolului al lll-lea, dar a§ezarea §i-a continuat existenta §i dupä abandonarea oficialä a Daciei. Relatiile cu Imperiul Roman, mult diminuate dar nu absente, au adus la Criste§ti monede emise dupä Aurelianus (ultima emisiune cunoscutä dateazä din timpul lui Honorius). Orientändu-ne dupä materialul numismatic din secolul al IV-lea, eredem cä a§ezarea de la Criste§ti nu §i-a schimbat topográfia sau functiile economice, chiar daeä a crescut ponderea indeletnicirilor agricole practicate in jur. Numai la sfär§itul secolului al IV-lea populatia romanicä a abandonat a§ezarea de la Criste§ti reträgändu-se in a§ezarea fortificatä de la More§ti. LISTA ILUSTRATIILOR 9 Plan§a I: The Eastern zone of Roman Dacia (1), the Roman site of Criste§ti -the area which was excavated (2). Plan§a II: The South-East zone of the vicus from Criste§ti (according to A.Zrínyi, Marisia, VII, 1977, pl.LIV).
