Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
330 AUREL GALEA create pe längä cele 7 §coli normale confesionale, Tncä 9, numärul liceelor a crescut de la 5 la 20, s-au creat 4 §coli reale inferioare de stat pentru fete. Numärul elevilor din §colile secundare de stat a crescut in anul §colar 1919-1920 la 7500 fatä de 1600. Paralel cu infiintarea de noi §coli secundare romäne§ti, au fost reorganizate §colile secundare romäne§ti apartinänd nationalitatilor conlocuitoare. Astfel, pe längä cele 40 licee confesionale reorganizate, Consiliul Dirigent a sprijinit crearea altor 3 licee de stat §i a 20 §coli civile30. Toate aceste §coli au fost preväzute cu profesori. ín recrutarea lor, resortul instructiei publice §i a cultelor a apelat la cadrele didactice din vechea Romänie, iar pentru predarea limbii franceze a apelat la profesori din Franta. Au fost chemati in invätämänt invätätori, studenti, preoti care dovediserä aptitudini pentru acest sector, pentru a acoperi necesarul de cadre. Au fost reorganizate §colile comerciale, industriale, cäutänd sä se aplice principiul majoritätii in privinta limbii de predare. Prin reorganizarea §colilor profesionale de meserii, infiintarea de §coli de arte §i meserii pentru fete se urmärea crearea de cadre necesare pentru comertul §i economia statului unitar román. Consiliul Dirigent §i-a infäptuit una din cele mai mari sarcini fatä de natiunea romänä prin crearea universitätii romäne§ti la Cluj, in toamna anului 1919, dänd posibilitatea fiilor celor peste 3 milioane de locuitori din aceste teritorii sä urmeze studiile superioare, sä se pregäteascä pentru viatä cu unele dintre cele mai remarcabile figuri ale §tiintei romäne§ti §i mondiale. Universitatea clujeanä a ridicat prestigiul §tiintei romäne§ti din teritoriul administrat de Consiliul Dirigent, a creat posibilitäti de valorificare ре о treaptä superioarä a cluturii, §tiintei §i artei romäne§ti. íncá din primul an universitatea clujeanä avea peste 2200 de studenti, dintre care 65% erau romäni. ín cadrul ei au fost primiti aläturi de romäni, maghiari, germani, särbi, evrei, ruteni, polonezi. Pentru studentii merituo§i, care dovedeau aptitudini, Consiliul Dirigent a cerut aprobarea Ministerului Instructiei Publice din Bucure§ti pentru a le acorda burse §i de a fi trimi§i in sträinätate. ín cursui anului universitär 1919-1920 au fost trimi§i in Franta, Italia, Belgia §i Elvetia peste 100 de studenti ca bursieri din fondul statului31. Prin numirea unor profesori de la universitätile din Bucure§ti, la§i, Cernäuti §i chiar din Paris, Consiliul Dirigent a contribuit nu numai la cre§terea prestigiului universitätii clujene ci §i la strängerea legäturilor 30 Realizärile Consiliul Dirigent, in Patria (Cluj), II, 1920, nr.80, 15 IV 1920. 31 luliu Maniu, Unirea Ardealului (conferintä tinutä la radio Bucure§ti in 24 ianuarie 1934), Tipográfia Nationalä SÄ Cluj, 1934, p.31.
