Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
328 AUREL GALEA Legea elaborata de Consiliul Dirigent a fost completatä in 1921 de Legea agrarä elaboratä de guvernul Averescu. Astfel, se expropriau mobile private mai mari de 200, 300 §i 500 jugäre dupä cum populatia era deasä, mijlocie sau rarä. in unele regiuni cu populatie prea deasä se trecea la expropierea, cu avizul Comitetului agrar, pänä la 100 de jugäre, iar la izlaz se poate merge pänä la 50 de jugäre26. Pänä la 1 ianuarie 1929, ín Ardeal au fost expropiate 3118677 jugäre, din care 2906073 jugäre din mobile particulare, iar 212497 jugäre erau terenuri cultivabile, restul pä§uni, parcuri, mine, cariere, päduri afectate pentru pä§uni, vii §i livezi. Numärul celor inscri§i pe tabelele de improprietärire era de 454673 dintre care 337092 romäni, 117591 alte nationalitäti, iar dintre acestea au fost improprietäriti 212803 romäni, 92640 unguri -secui, §vabi §i alte nationalitäti conlocuitoare27. Cu toate cä cele douä legi nu satisfäceau in intregime cerintele populatiei, eie au avut о deosebitä importantä prin faptul cä au dat posibilitate de afirmare múlt mai mare, in viata politicä §i socialä a tärii, unor categorii sociale care pänä atunci nu fuseserä chemate sä-§i spunä cuväntul. Eie au contribuit la participarea múlt mai activä а maselor populare la viata politicä a tärii. Rezultate remarcabile a obtinut Consiliul Dirigent in domeniul reorganizäri invätämäntului §i culturii. Reorganizarea invätämäntului §i punerea la baza activitätii sale a metodelor moderne era cerutä in mod imperios de conditiile concrete istorice din Transilvania §i Banat din acea perioadä. Consiliul Dirigent mo§tenise о grea plagä a regimului austroungar, care prin politica de desnationalizare, de creare a a§a-ziselor zone culturale, däduse lovituri puternice §colii romäne§ti. Astfel, numai intre anii 1917-1918 au fost desfiintate 322 §coli §i inläturati 447 invätätori §i profesori romäni. Pe längä acestea, numärul ne§tiutorilor de carte in rändul romänilor a crescut enorm de múlt. ín decembrie 1918 existau 151127 copii ne§colarizati, multi copiii romäni erau obligati sä invete in §colile maghiare (circa 67589), iar in limba proprie invätau 163721, deci sub 50% din numärul elevilor de §coalä. Acest lucru fäcea ca poporul román sä aibä unul dintre procentele cele mai ridicate de analfabeti in imperiul dualist §i din Europa: 79,75 fatä de 6,8 % in rändul germanilor din Austria, sau fatä de 13,7% in Anglia, 20% in Belgia, 4,5% la cehi, 85,2% la ruteni28. Enciclopedia Romäniei, vol.l, Bucure§ti, 1938, p.582. 27 Transilvania, Banatul, Cri§ana §i Maramure§ul, vol.l, Bucurel§ti, 1929, p.309; Desträmarea monarhiei austro-ungare, Bucure§ti, 1964, p.90. 28 Dr.Alexandru Pteancu, La problema instructiei poporale, in Románul (Arad), VII, nr.4, 5/18 ianuarie 1919.
