Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
324 AUREL GALEA ale§i de orice categorie rámán in functiile lor. Organele administratiei de stat pot sä transfere un functionar ín interesül serviciului sau sä-l scoatä la pensie. De asemenea pot fi transferati färä consimtämäntul lor judecätorii §i notarii publici. Vor fi sco§i din rändul functionarilor cei care s-au fäcut vinovati de infractiunile normelor penale, disciplinare sau care s-au expus dispretului opiniei publice“'6. Se introduce ca limbä oficialä limba romána. Decretul prevede „privitor la intrebuintarea limbii celorlalte natiuni conlocuitoare pänä la regularea definitivä prin lege se vor aplica dispozitiile légii de nationalitäti art. 44 din 1868 cu deosebirea cä in locul limbii maghiare este a se intelege in tot locul limba romänä. Dispozitiile acestei legi vor fi aplicate in mod loial §i pänä la altä dispozitie, astfei cä in acele comitate in care natiunile conlocuitoare fac a cincea parte din populatie sä se realizeze principiul ca fiecare sä fie administrat §i judecat in limba proprie“'7. Privind limba de predare in §colile comunale, confesionale, particulare decretul arata urmätoarele: in §colile comunale, confesionale, particulare limba instructiei о determina sustinätorul §colii; in §colile primäre de stat instructia se va face in limba majoritätii populatiei din comunä, iar pentru minoritätile care dädeau un numär de elevi suficient pentru a ocupa cel putin о putere didacticä, se vor infiinta clase paralele, cu limba de predare a respectivei minoritäti; in §colile secundare de stat instructia se va face in limba majoritätii populatiei. Numele localitätii urma sä se intrebuinteze in limba fiecärei nationalitäti. Legea despre numirile de localitäti art. IV din 1894 se scotea din vigoare. Numele de familii se vor respecta scriindu-se cu ortografia limbii respective* 17 18. Decretul nr. I din 24 ianuarie 1919 mentinea in functii pe toti functional publici cu conditia sä nu fi fäcut infractiuni impotriva statului. Este deosebit de curios cä decretul nu cerea salariatilor statului sä depunä jurämänt de credintä cätre statul román. De asemenea, decretul era deosebit de generös privind folosirea limbii de stat in §coli, administrate §i justitie, punänd clauza existentei unei cincimi din populatie pentru a se putea folosi pe plan local limba unei minoritäti nationale, iar in §colile particulare limba de predare о stabilea patronul §colii. Decretul venea in concordantä cu hotärärile Adunärii Nationale de Decret nr.l de functionare in mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor, despre functionari §i intrebuintarea limbilor, in Gazeta oficialä a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului §i a Pärtilor din Ungaria, nr.6, 14/26 ianuarie, 1919, p.1. 17 Ibidem. 18 Ibidem.
