Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
О STRATEGIE А DEZNATIONALIZÄRII ROMÄNILOR 199 Väzänd setea de pämänt §i orientarea spre achizitionarea lui de la nobilimea falimentarä ungureascä a timpului, de cätre täränime sprijinitä de burghezia romána ín ascensiune Mikó nota: Jntre alte nenorociri, cu cea mai indureratä inimä privesc la tot mai intensa insträinare de fiecare zi a proprietätilor ungure§ti"6. íncá din 1861 acela§i Mikó aprecia cä scäderea pämäntului din proprietatea agrarä ungureascä cu timpul va determina ....о mare iichidare statistico-politicä''7. Acapararea pämäntului din mäini sträine nu constituia nici un secret cä se constituise §i pentru romäni intr-o Strategie vitalä adoptatä a§a cum §i George Baritiu recunoa§te intr-o misivä din 1885 cä ....da, este un räzboi economic care trebuie continuat exclusiv cu puterile noastre in tot cuprinsul tärii dacä vrem sä existäm mai departe, dacä vrem ca intradevär sä avem о tarä"8. Acest räzboi nu privea, prin urmare, pe indivizi ci era о adeväratä Strategie nationalä, a existentei de cätre ambele párti aflate in concurentä, fiindcä referindu-se la ea, acela§i Mikó Imre recomanda ca о datorie patriotica buna chivernisire §i mentinerea pämäntului (in mäini ungure§ti desigur, -compl.ns.l.R.) continuänd: „Cänd väd inträinändu-se cäte о proprietate -douä parcä väd ciuntinduse cäte о bucatä din coroana pämänturilor patriei ungare”9. Este cunoscut faptul cä incorporarea Transilvaniei la Ungaria la 1867, determinatä de infrängerile catastrofale ale armatei austriece la Koniggrätz §i Sadova a fost intämpinatä de romäni cu justificate Proteste izvoränd din lipsa de realism a acestei odioase fuziuni §i din totala ei netemeinicie, tot a§a cum, in anul 1848 aceea§i alipire a Transilvaniei la Ungaria, preconizatä a deveni un veritabil act statal total indezirabil, a fost socotitä neavenitä de aceia§i romäni care constituiau, atät atunci ca §i totdeauna, populatia majoritarä a Marelui Principat al Transilvaniei. Stabilim acest präg in tratarea temei propuse pentru cä legea uniunii, in expresii foarte liberale, asigura, ce e drept, egalitatea tuturor cetätenilor Ungariei §i Transilvaniei sub aspect civic, dar incorpora in substratui ei organic un profund continut reactionar, intrucät s-а infäptuit pe baza hotärärii Dietelor nobiliare de la Pojon (Bratislava) §i din Cluj, din anul 1848, iar legea nr.1 a acestei ultime diete, in pofida protestelor romäne§ti exprimate in Adunarea Nationalä de la 3/15 mai a aceluia§i an Mikó Imre, Irányeszmek, ín Budapesti Szemléből, Pest, 1861, p.59. 7 Ibidem. 8 V.Cäpilnean, Serisori inedite ale lui George Baritiu ín Arhivele maramure§ene, in Revista Arhivelor, anui LVII, vol.XLII, nr. 1, p.69-70. 9 Mikó, op.cit.
