Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

64

MIHAI BLÄJAN. EUGEN STOICOVICI

6

26. M. 554. Mormont de inhumafie cu sicriu de lemn. Längä mandibula copilului, cu värsta de 9 - 12 luni (infans I), s-a gäsit un as (?) räu pästrat, din bronz ro$u, cuprifer, profund alterat, formänd tenorit $i foarte mult malachit spongios. D. 23,6 x 26,2 mm G. 7,70 g.

27. M. 561. Sacrofagul de cärämidä adäpostea scheietul unui copil de 5-6 ani (infans I). ín interbrul outiéi, spre colful de nord al gropii, s-a aflat un dupondius de la Lucius Verus, emis la Roma Tntre anii 163-164 (ВМС, IV, p.565, nr. +). Moneda din bronz auriu (galben) este acoperitä cu о patinä aderentä, formatä din cele trei produse de alterare (cuprit, tenorit §i malachit). D. 25 x 25,4 mm. G. 8,4 g.

28. M. 587. Mormäntul de inhumafie apartine unei femei adulte (circa 30 ani), care avea Tn gurä un as de la Faustina Senior, emis la Roma ihtre anii 141 - 161 (ВМС, IV, p.246, nr. 1539). Moneda din bronz ro$u are douä straturi succesive de tenorit $i malachrt. Dacä reversul se pästreazä mai bine, Tn schimb aversul s-a bombát din cauza alterärii D. 23,7 x 24,3 mm. G. 10,20 g.

29. M. 636. Mormäntul de incineratie cu groapa nearsä al unui copil de 10- 12 ani (infans II) confine Tn grämäjoara de oase calcinate un as din sec. II e.n. (?). Moneda din bronz are suprafafa coclitä $i produsele de alterare depuse succesiv de la metal spre exterior: a) cuprit (Cu20); b) tenorit (CuO) $i c) malachit (Cu2((0H)2/C03)). Cuprul are densitatea 5,08. Dintre cei trei produ$i minerali predominä tenoritul care dä monedei culoarea neagrä. Pilitura metalicä are culoarea arämie, fiind deci vorba de un bronz cu 5% staniu. D. 24,4 mm. G. 2,60 g.

30. M. 646. Mormäntul de incinerafie cu groapa nearsä al unei adolescente pästreazä Tn stratui de resturi funerare un as räu conservat, emis de Hadrian. Moneda din bronz este puternic afteratä, fiind acoperitä cu strate de cuprit, tenorit si malachit. Bronzul gälbui cu suprafafa omogenä este punctat, ici $i colo, cu granule de cuprit. D. 27 x 28 mm G. 7,60 g.

31. M. 653. Mormäntul este reprezentat de sarcofagul de cärämidä al unei fetife de 9 - 12 luni (infans I), care avea längä mandibulä un dupondius räu pästrat, de Ia Antoninus Pius. Moneda din bronz auriu are suprafafa formatä dintr-o pojghifä de cuprit, tenorit, oxid de staniu $i malachit, constituitä din strate subfiri $i aderente la metal $i Tntre eie. Dupä pilire, suprafafa piesei are culoarea galbenä. Densitatea 8,8. D. 23,6 x 24,8 mm. G. 11,20 g.

32. M. 674. Copil cu värsta de 4-6 ani (infans I). La capätul nord-estic al gropii nearse, aparfinätoare unui mormänt de incinerafie, s-a gäsit о monedä räu pästratä, datänd probabil din sec. II e.n. Piesa este un bronz de culoare ro?catä, cu margini profund alterate. Métáiul adänc corodat