Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

62

MIHAI BLÄJAN, EUGEN STOICOVICI

4

douä treimi din grosime alteratä, are miezul rosu, iar Tnspre margini apar cupritul Tn procent mai mare, tenoritul si malachitul, ultimul produs fiind räzlet si cel mai expus. Suprafata monedei este extrem de rugoasä din cauza prezentei mineralelor de alterare rezultate si aderente. D. 23,4 x 24 mm. G. 8 g.

14. M. 70. Mormänt de inhumatie. Pe pieptul scheletului unei femei mature (40 - 45 ani) s-a gäsit un as de la Philippus II, emis Tn anul 246. Av. M. IVL. PHILIPPVS CAES; Rv. PROVINCIA DACIA, AN I (Pick, 1/1, p. 13, nr. 28). Moneda din bronz rosu este curätatä de produsele de alterare. D. 19,4 x 20,5 mm. G. 4,25 g.

15. M. 75. Mormöntul de inhumatie apartine unui bärbat matur (40 - 45 ani) cu scheletul räväsit Tn urma profanärii gropii sepulcrale. Inventarul funerar cuprinde un as de Ia Agrippa, emis la Roma Tn sec. I e.n. (ВМС, I, p. 142, nr. 161) $i un as cu contramarcä imprimatä pe revers. Prima piesä este о monedä din bronz rosietic cu cele trei strate de minerale (cuprit, tenorit, malachit) depuse Tntr-o pojghitä subtire si aderentä, cu un continut de staniu Ia limita superioarä a aliajelor särace. Cea de-a doua monedä este un aliaj din bronz galben acoperit cu un strat subtire de malachit. D. 26,6 x 26,5 mm si respectiv 26,7 mm. G. 6,05 si 7,10 g.

16. M. 243. Mormänt de incineratie cu groapä arsä al unei femei mature. La extremitatea esticä a gropii s-a gäsit о monedä de la Caracalla (Augustus), emisä la OdessosTn anul 211 (cf. B. Pick Die antiken Münzen von Dacien und Moesien, Berlin, 1910, vol, ll/l, p. 365, nr. 2882), iar la capätul opus al mormäntului s-a aflat un dupondius de la Vespasianus, emis la Roma Tn anul 71 e.n. (ВМС, II, p. 129, nr. 597). Primul nominal este un bronz roscat acoperit cu malachit spongios, tenorit si cuprit. Cealaltä piesä din bronz auriu are patina adezivä de malachit si casiterit de culoare verde, cu luciu de email. D. 23,4 x 25,2 mm si respectiv 26,3 x 27 mmG. 8si9g.

17. M. 277. Mormänt de inhumatie. Tn partea dreaptä a mandibulei unei femei mature (35 - 40 ani) s-a gäsit un denar suberat din sec. II (?). Moneda din cupru argintat are grosimea pojghitei de metal nobil de 0,1 mm. D. 18 mm.G. 2,50 g.

18. M. 309. Mormänt de inhumatie feudal timpuriu. Fetitä cu värsta de 2-3 ani (infans I) purta la gät, Tn siragul de märgele, douä monede perforate . Una din piese, cu dimensiunile de 16,4 x 15,7 mm, era probabil un denar suberat, iar cealaltä (19,7 x 18,9 mm) este probabil un semis sau * I,

médailles antiques grecques et romaines. tom II, V, suppi. Paris, 1830; Pick = В. Иск, Die antiken Münzen von Dacien und Moesien, Berlin, 1898; RIC = The Roman Imperial Coinage. Londra. vol.

I, 1923; vol. IV/1, 1936; vol. V/2, 1933; vol. VI, 1967; RRC = M. H. Crawford, Roman Republican Coinage Hl, London 1974; AE = monedä din bronz cu nominalul neprecizat; D = diametrul; G = greutatea $i M= mormäntul.