Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
608 VIOREL GRAMA 4 Simon;12 Tn localitatea Cinta sunt consemnate nume ca: Brezuian, Dumitru, Gligor, Moldovan, Nistor, Pora, Somodi;13 Tn localitatea Cräciunesti asemenea nume sunt Tn majoritate absolutä la locuitori: Comis, Loga, Buruian, Märza, Matei, Ignat, Popa, Muresan, Istrate, Muntean, Mogos, Suciu, Nistor, Man, $erban, Tänase, Pavel, Moldovan;14 Tn localitatea Läureni existenta antroponimelor romönesti este aproape identicä ca numär cu cea din Cräciune$ti: Bärsan, Boto§, Bofan, Maxim, Moldovan, Oltean, Papuc,.Popovici, Olah, Lobon|iu, Pogäcean, Roman, Ursu.15 Studierea Tntregului material continut de recensämäntul din anii 1857- 1870 (material care nu este prelucrat $i centralizat) ar putea oferi múlt mai multe elemente de antroponimie care sä argumenteze mai amplu fenomenul existentei unei numeroase populatii romäne$ti pe Valea Nirajului. Se mai poate adäuga Tn legäturä cu antroponimia romäneascä - din zona Väii Nirajului - cä numele locuitorilor romäni, cu toate cd Tmbracä gratia limbii maghiare sau Tn parte germanä, eie au rämas nealterate neputánd fi traduse a$a cum se va Tntämpla cu unele nume Tn perioada dualismului austro-ungar cänd fenomenul deznationalizärii $i maghiarizärii popula|iilor din Transilvania devine о politico constantä de stat impusä prin torta legilor, $coalä, bisericä. Dinamica populatiei Tn a doua jumötate a secolului al XlX-lea pe Valea Nirajului A$a cum s-a mai arätat, politica de maghiarizare a populatiei nemaghiare din Transilvania, din care cea mai numeroasä era romäneascä, a cäpätat Tn a doua jumätate a secolului al XlX-lea, proportii masive, fiind exercitatä pe scarä largä, executatä cu orice pref §i legalizatä Tndeosebi dupä Tncheierea dualismului Austo-Ungar, opera statului Tn aliantä cu cele trei biserici de confesiune catolicä, reformatä $i unitarianä Tn dauna populatiei romäne$ti, $vabi, slovaci evrei $i armeni.16 Aceastä politico a statului dualist Austro-Ungar, care apärea Tn ochii autoritätilor„explicabilä'' $i chiar „necesarä", trebuie privitä chiar $i unilateral prin optica a douä realitOfi ?i anume a) prin tendinfa de expansiune $i cotropire a unui sistem politico-militar imperialist §i hräpäret inspirat din ni$te pretentii anacronice de dominare §i exploatare vehiculate de trufia ?i megalomania unui fei de servilism ce nu era dispus a recunoa$te egalitatea Tn drepturi $i dreptul la viatä pentru alte neamuri 12 Ibidem, nr. 67, f. 28. 13 Ibidem, nr. 76, f. 132-134. 14 Ibidem, nr 76, f. 89-90. 15 Ibidem, f. 195-197. 16 l.l. Russu, op. cit.. p. 57.
