Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
606 VIOREL GRAMA 2 Päsäreni (Baczkamadaras); Rigmani (Rigmány); Roteni (Harasztkerék); Sämbrias (lobágytelke); Santsimion (Nyárádszentsimon); Säntandrei (Nyárád Andrásfalva); Sántana Nirajului (Nyárád Szentanna); Sänväsii (Szentlászló); Stejeris (Cserefalva); Suveica (Szövérd); Sardu Nirajului (Saárd); Silea Nirajului (Nyárádselye); Tampa (Tompa); Troifa (Szentháromság); Torba (Torboszló), Ungheni (Nyárádtö); Valea (Jobbágyfalva); Válenii (Vaja); Várgata (Csíkfalva), Veta (Vecze). ín prima jumátate a secolului al XVIII-lea statisticile publicate privind populafia localitátilor de pe Valea Nirajului oferä numai partial elemente cu referire la limba maternä a locuitorilor, nationalitatea si religia lor. Din datele statistice din anii 1720-1721 putem estima cá numárul locuitorilor din aceastá zoná poate fi evaluat la cca. 4850 suflete Tn care intrau nobili, iobagi, jeleri si oameni liberi2 . Statistica credinciosilor románi din anul 1723 - statisticá confinánd date despre populafia románeascá numai pentru 8 localitáti $i anume: Cinta, Valea, Läureni, Mosuni, Murgesti, Päsäreni, Ungheni, Värgata, - totalizand un numär de 1380 suflete de religie greco-catolicä3. De mentionat faptul cä statistica lui Klein, din anul 1733, nu oferä date pentru locuitorii de religie ortodoxä. ín anul 1750 statisticile menfioneazä un numär impresionant de credinciosi greco-catolici. Asa spre exemplu: Tn localitatea Bolintineni 204 suflete; ín Leordeni 532 suflete; la Väleni 196 suflete; la Sántana Nirajului 170 suflete; la Säntandrei 228 suflete4 . La sfársitul secolului al XVIII-lea si prima jumätate al célúi de-al XlX-lea recesämintele maghiare menfioneazä un numär mai redus de románi fatä de perioada precedentä fenomen care poate fi pus pe seama politicii clasei dominante din Transilvania - efctuatä pe scarä largä, folosindu-se mijloace diverse, prin administrate, Tnvätämänt, religie si culturä.5 Asa se explicä faptul cä la ínceputul secolului al XlX-lea Tntr-o serie de localitäti cu populafie preponderent romäneascä, de pe Valea Nirajului, multi románi apar Tn statistici trecufi la alte confesiuni, Tndeosebi catolicö. Fácánd un calcul aproximativ - pe baza datelor oferite de statistici - se poate aprecia cä, dacä la mijlocul secolului al XlX-lea populafia Väii Nirajului nu depäsea cifra de 5300-5500 suflete, din ace$tia ín anii 1760- 1762, un numär de 2510 suflete erau de religie greco-catolicä. ín anul 2 Magyar Statisztikai Közlemények, XII Kötet, Magyaroszág népessége a Pragmatika Sanctio Korában, 1720 - 1721 (Comunleäri statistice maghiare, vol. XII. Populafia Ungariei in epoca Sanctiunii Pragmatice) autor Acsádi Ignácz, Budapest, 1896, p. 220 3 G. Popa - Lisseanu, Originea secuilor fi secuizarea románilor. Editura societdtiLJransilvania", Bucure$ti. 1935, p. 144 - 150. 4 /dem. 5 Idem.
