Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
596 FLOREA COSTEA. IOAN CIUPEA 10 Matériáiul arheologic Dupä cum a rezultat din descrierea säpäturii $i a complexelor, cea mai mare parte a vestigiilor о reprezintä ceramica, nelipsind Tnsä uneltele de lut, piatrd §i metal, precum si un fragment de sticlä. О parte din acestea provin din pämäntul Tntors de plug, cele mai multe Tnsä din locuinte sau din gropi. Cum este $i firesc, cele mai multe s-au gösrt Tn locuintele adäncite mai múlt (ex. locuinfa 8), cele mai putine Tn locuintele de suprafatö. Ceramica este de ambele categorii: modelatä cu mäna sau lucratä la roatä. Existä situation care echilibrul acestora este evident, dar $i cazuri Tn care ponderea о are ceramica lucratä la roatä. Aceastä din urmä observafie nefiind Tntotdeauna posibilä, afirmatia abia fäcutä nu constituie о regulä. Ceramica modelatä cu mäna cuprinde Tn general speciile de bazä necesare Tn gospodärie: oala-borcan, strachina, cea$ca. Aproape Tn toate cazurile pasta contine nisip, micä, ?i cioburi pisate, uneori si pietricele, ceea ce denotä о slabä preocupare pentru cernerea degresantului. Tn ciuda acestui aspect, arderea este aproape färä exceptie bunä, ceea ce conferä oläriei о rezistenjä apreciabilä si un colorit brun-ro$cat, castaniu-ro$cat $i chiar ro$u, nelipsind Tnsä ceramica cenu$ie. Fundul oalelor este Tn general usor profilat exterior, rareori drept, profilúi zvelt sau accentuat curbat, gätul cilindric, arcuit sau tronconic, gura Tn formä de pälnie, buza rotunjitä sau täiatä oblic exterior. Unele vase modelate cu mäna imitä chiar oale provinciate románé lucrate la roatä, inclusiv Tn ceea ce prive$te profilul bűzei (pl.CCXLIX/1). Ce$tile, brun-ro$cate sau brun-negriciaose au peretii arcuiti exterior (pl.CCXLVIII/2) sau interior (pl.CCXLVIII/10). La una dintre ele (pl. CCXLVIII/10) se observä la bazä orificiul pentru fixarea tor+ii. La nici unul dintre vasele modelate cu mäna nu se afiä alvelole, nici Tn jurul bazei, nici Tn altä parte a corpului. Ceramica lucratä la roatä, Tntrecänd-o usor cantitativ pe aceea modelatä cu mäna, cuprinde Tn special fragmente de la vase de provizie, dar si de la vase mai mici, cenu$ii sau rosii: strächini, castroane, cäni $i ulcioare, boluri. Majoritatea acestora sunt din pastä finä, folosind ca degresant micä $i nisip. Arderea este Tntotdeauna bunä. Tn ceea ce prive$te culoarea se poate vorbi de un echilibru Tntre rosu $i nuantele lui si cenu$iu cu nuantele lui. Majoritatea acestor vase au inel de sprijin. Ornamentatia este de regulä din linii simple sau Tn fascicole, orizontale sau välurite, uneori asociate pe acela$i vas. Acelea$i tipuri de vase sunt lucrate si dintr-o altä pastä, cu mult nisip si pietricele, ceea ce-i conferä un aspect zgrunturos, Tn multe cazuri identic speciei Tntälnitä frecvent Tn repertory oläriei romane provinciate. Tn foarte multe dintre cazuri, oalele lucrate din aceastä pastä sunt practic imposibil