Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
584 MIHAI BLÄJAN, DAN BOTEZATU 4 obicei, majoritatea fragmentelor au culoarea albä-cretatä si rareori vine|ie $i sunt puternic calcinate la un foe cu combustie puternicä, Tntretinut cu lemne de esenfä tare. Bucätile de cärbune determinate provin din resturi de stejar, о specie de quercinee ce populeazä si azi Pädurea Sasului, care acoperä versantul estic de la obär$ia väii omonime. Studiul antropologic ai osemintelor provenite din primul mormont a constatat existenta a numeroase fragmente determinabile $i aschii nesemnificative, care ilustreazä selectiv principalele Segmente ale neurocraniului §i scheletului postcefalic. Ele au tost atribuite cu certitudine unei femei adulte. Resturile osoase provenite din cel de-al doilea mormänt sunt pufine $i au rämas nestudiate4a . Aläturi de oseminte, inventarul mormintelor mai cuprinde si fragmente din corpul unor vase sparte ritual. Dintre forme se remarcä opaiful, strachina, oala, cupa, capacul $i cana (M 1), precum $i partea superioarä a unei cupe (M 2). Opaiful face parte din seria lämpilor cu $tampila OPTATI provenite din mormintele tumulare de la Zlatna (Ampelum) - Dealul Botes5 sau din descoperirile Tntämpiätoare semnalate Tn unele centre urbane (Apulum, Potaissa. Napoca. Diema, Micia etc.) si rurale (Deva, Ghelar) antice6 . Exemplarele descoperite Tn mormäntul de la Augsburg-Kriegshaber din Germania sau Tn complexe datate cu monede se Tncadreazö. cronoJogic pe la mijlocul secolului al ll-lea7. Tn privinta provenientei, autorii care au studiat tipurile de lucerne din Dacia romanä afirmä cd piesele cu s+dmpila OPTATI au putut ajunge Tn Provincie din Pannonia8 sau sunt originäre din nordul Italiei9. Celelalte tipuri de vase reprezintä forme comune Tntälnite freevent Tn repertory oläriei romane provinciate din Dacia Tn secolele ll-lll e.n.. Cele douä morminte apartin unui cimrtir mai mare localizat pe versantul stäng al Päräului Capul $esului, la nord de asezarea romanä identificatä Tn cursul unui sondaj, Tn anul 1967, Tn locul numit „Capul $esului". Tn aria satului antic, pe о suprafatä de cätiva ari, se disting si azi resturile unor substructii (bolovani de räu, lespezi din gresie, olane, tigle si 4a Dimensiunule reduse si gracilitatea oaselor pledeazä pentru atribuirea scheletului unui copil. 5 D.Protase, Problema continuitatii Di Dacia Di lumina arheologiei $I numismaticii, Bucure$ti, 1966, p.60, si nota 62. Dintr-o lecturä gräbitä s-a citit g res It FORTIS (vezi M. Bhjan. loc. at.) 6 C.L. Bäluta, Opaitele romane la Apulum (D. th Apulum, IV, 1961, p.212, XXXII; Nicolae Gostar, Inscrippile de pe lucemele din Dacia romanä, Tn Arheologia Moldovei, I, 1961, p. 168- 169, nr.350-361; B.Milleker, Délmagyarország Régiségleletei, II, Timisoara, 1897, p. 238. 7 Nicolae Gostar, op.cff.,p.l85,notele 18-19. 8 C.L.Bälutö, loc.cit.,nota 3. 9 N.Gostar, loc. clt., nota 17.
