Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

IV. Note – patrimoniu

MORMINTELE DACO-ROMANE (SEC. II e.n.) DE LA GHIRBOM (COMUNA BERGHIN, JUD. ALBA)

MIHAI BLÄJAN, DAN BOTEZATU

Dupd finalizarea celei de-a doua campanii de säpäturi arheologice efectuate Tn necropola daco-romanä ?i prefeudalä (sec. VII-VIII e.n.) din punctui „Tn Peri”, la marginea sud-esticä a satului Berghin, Tn ziua de 15 august 1978 s-a Tntreprins о perieghezd Tn hotarul estic al satului Ghirbom. Cercetdrile de suprafatd au avut scopul de a sonda versantul sud-esiic al pintenului de deal numit „Gruiul Fierului"unde, cu aniTn urmd (1961-1962 $i 1974-1975), se identificaserd opt morminte de inhumatie din epoca prefeudalä (sec. Vili)1.

Investigarea locului descoperirii funerare amintite a constatat cd terenul era rävä$it de numeroase gropi säpate la diferite adäncimi pentru extragerea argilei galbene, utilizatä la confectionarea cärämidei. Posibilitatea identificärii altor morminte prin efectuarea unor sectiuni pe terenul de exploatare a lutului era nesigurä $i risca sä se Tncheie cu rezultate negative. Singurele vestigii sesizate Tn pere|ii gropilor deschise erau reprezentate de fragmente de cärämizi, tigle $i rare resturi de vase románé, rdspándite de fapt ре о drie mai mare Tn punctele „Capul • $esului", „Tn $es", „Tn fata Putului"?i „ La Buturoi"2.

Cercetarea locului numit „Tn Faja Crasnei", situat pe versantul de nord-est al dealului, a identificat fragmente de pämänt negru, bucäti de oase umane calcinate $i cioburi de vase cenu$ii, scoase la suprafa|ä Tn timpul lucrärilor de arare a miri$tei. Resturile incinerate erau dispersate pe о suprafatd mai mare si indicau prezenta unor morminte diferite.

Pentru salvarea complexelor funerare antice s-a executat pe locul descoperirii о sectiune (2x6m), cu suprafata de 12 m2, orientatd pe directia est-vest. $antul a fost säpat pdnd la 0,50 m addncime §i a dezvelit doud morminte de incineratie.

11. Aldea E.Stoicovici, M. Bldjan, Cercetúri arheologice in cimitirul prefeudal de Id Ghirbom (com. Berghin.jud. Alba), ih Apulum, XVIII,1980, p. 151-175.

2 Informatiile toponimice le datordm pastonatului cercetdtor al istoriel locale. Vasile Stanciu, fost paznic la Muzeul National al Unirii, care, prin deplasarea fäcutä pe hotarul estic al satului Ghirbom, la 25 lulle 1991, ne-a ajutat s<3 localizam Ih teren principalele objective arheologice. Vezi $i M.BIäjan, Contributii la repertoriul a$ezórilor rurale antice din Dacia romanú.Th Apulum, XXVI, 1989, p. 296, nr.10.