Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
5 SIMBOLUL SOLAR ÍN ARTA LEMNULÜI DIN JUDEJUL MURES 547 operatio si de locul Tn care au fost plasate, avand rolul de a invoca puterile binefäcätoare si apärätoare. Remarcabile sunt botele de joc, botele ciobänesti, furcile de tors aläturi de alte obiecte legate intim de viata $i munca täranului romön din acest colt de tarä. Svelte ?i distinse, lucrate cu migalä $i däruire, Tn decorul sobru al motivelor geometrice, dintre care se disting motivele decorative solare, botele de joc, ciobäne$ti §i furcile de tors sunt expresia unei sensibilitäti innäscute. Rozetele, crucea Tnscrisä Tn cerc apar pe suprafetele plate, spre deosebire de meandru, spirale fugätoare incizate pe suprafefe circulare. Ordonate pe anumite portiuni dau impresia unei broderii fine, Tn care brädutul se Tntölneste cu rozeta, cu crucea Tnscrisä Tn cerc, cu cercul cu stea Tncadrat de delicatul motiv „dintele de lup". Ornamentul este realizat prin simplul joc al liniilor, asociatii §i Tnrudiri infinite, Tntr-un rilm desävär$it. (PI. CCXXVI-CCXXVII) Cämpul pe care se desfäsoarä ornamentul se simte puternic. De aici impresia de aerare, de degajare, de lini§te dobänditä prin ordonarea decorului pe anumite portiuni. Organizarea decorului, scena existä mental, färä a se sprijini pe echer, dar totui gändit, organizat, armonizat. Semnele solare sunt a$ezate Tn locuri bine precizate, avand rolul de-a invoca puterile binefäcätoare $i apärätoare. La fonti - cäntarul de stänä - acolo unde greutätile se echilibreazä auTncrustatä rozeta. Acest echilibru era stabilit, poate, de soarele divinizat. Crucea fräntä - simbolul soarelui Tn mi§care - indicä nu numai mi$carea, ci §i sensul. Apare pe unelte folosite Tn gospodärie cu denumirea popularä „värtelnitä". Pentru apärarea de träsnet semne solare apar pe unelte agricole. Derivarea realismului ornamenticii populare din asemänarea denumirii motivului cu obiectele Ia care se referea pare a fi naivä. Sunt о serie de motive Tncetätenite Tn repertory semnelor si termenilor, reprezentänd strävechi motive solare: „coarnele berbecului", „roata", „crucea", „zälufa", „prescura". Simpla redare a astrului dovedeste vechimea $i profunzimea de gändire a acestui popor, a populatiei din Valea Muresului $i Gurghiului la fei cu alte vetre de civilizafii din lume. Sunt atät de Tnrädäcinate Tn traditie, Tncät $i astäzi, creatori, cum este Emil Pralea din Hodac, le incizeazä pe bote de joc $i ciobäne$ti, pe furcile de tors $i casete. De unde a luat aceste motive solare §i cum a reu$it sä le armonizeze, Tncät sä captiveze pe orice iubitor $i cunoscätor de artä? Lea väzut pe diferite obiecte „din bäträni": fluiere, cäuce, cofe de apä, bote de chemätori, cäntare de stänä, cupe. Existä asäzi о tradijie de-a construi porti triumfale la intrarea Tn judete sau localitäti, marcate de acelea§i semne solare.
