Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
544 FLOAREA PETRUJIU 2 Pe teritoriul patriei noastre imaginile cultului solar §i simbolul astrului ceresc apar Tn nenumärate variante: rozeta clasicä, cercul täiat de cruce, spirala realizatä din „S''-uri, rombul Tnscris Tn cerc, meandrul, crucea fräntä, „X”-ul Tnscris Tn cerc, värtejuri ce Tmpodobesc tezaurul neolitic, continuänd cu epoca primului stat dac - grandiosul cadran solar descoperit Tn monumentalul complex al strämo$ilor no$tri din Munfii Orä?tiei2. Tn lucrarea „Motive decorative celebre”, Paul Petrescu, Tn urma cercetärilor Tntreprinse, spune despre cultui solar cd „a fost prezent Tn aproape toate marile civilizatii ale omenirii. Ce este Tnsä extrem de interesant de remarcat este cä aceste tinuturi räpspändite pe uria$e suprafete au avut о simbolicä unitarä bazatä, Tn primul ränd, pe reprezentarea circularä”3. Gama relativ unitarä de motive decorative solare poate fi explicatä prin unitatea naturii umane, reactii petrecute Tn conditii de dezvoltare socialä similare. Räspändirea semnelor solare pe Tntreg teritoriul locurt de romäni se explicä prin continuitatea acestui strävechi mod de reprezentäri tradifionale. Acelasi ilustru cercetätor, Paul Petrescu, afirma: „Ne va pärea cu atät mai limpede persistenta motivelor solare Tn arta noasträ popularä si transmiterea lor neTntreruptä de-a lungul unei foarte lungi perioade istorice - din neolitic $i din epoca bronzului - cu cät arta noasträ localä nu a avut de suferit contacte cu arte atät de prestfgioase si cu efecte múlt mai durabile, cum arta romanä sau mozaraba, cum a fost cazulTn Spania”4. Multimea semnelor solare provin din säpäturile arheologice - fibulele de la Suseni, judetul Mure$, au gravate spirale multiple. Tn asezarea de la Moresti, judetul Mures, secolele Xl-Xll, semnele solare circulare, Tntre care cercul täiat Tn cruce (roata solarä), au contururile Tngrijit trasate, conferind vaselor din ceramicä valoare decoratiyä. Tncärcate de istorie, frumoase piese de artä popularä romäneascä din judetul Mure$, decorate cu motive solare, vorbesc despre eine am fost $i suntem, despre conceptia despre lume a unei populatii de agricultori sedentari. Träind la adäpostul muntilor Tmpäduriti, locuitorii acestor tinuturi au creat о adeväratä civilizatie a lemnului - materia primä din care si-au construit case, biserici, porti, unelte, a fost lemnul. El apare Tn frumusetea lui naturalä, iar obiectelor li se recunoa$te о fortä expresivä dincolo de functionalitate, fiind, unele, adevärate opere de artä. A supus täranul din 2 Paul Petrescu. Motive decorative celebre. Bucuresti. 1971, p.27 3 Idem, p.12 4 idem, p.19
