Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
7 OBIECTE DE METAL DE BUCÄTÄRIE 539 Tn prima jumätate a sec. al XlX-lea Tncep sä aparä vasele din tuci $i tablä realizändu-se prin productia de serie vase diferi+e (ceaune, tigäi, cratite, oale, cäldäri) care au pätruns repede Tn inventarul gospodäriei färäne$ti. Ca element accesoriu al vetrelor de foc amintim CUJBA (suport de ceaun) format dintr-un ax vertical si un brat orizontal reglabil, slujind la atärnarea ceaunului la Tnältimea doritä. Piesa este confectionatä dupä mijloacele fäurarilor, prin ciocänirea la cald a metalelor. Dintre ustensilele casnice legate de bucätärie, amintim seria de cutite si furculite (19 piese), cu referire specialä la piesele cu valoare artisticä deosebitä. Este vorba de furculijele $i cutitele provenite din vechea colectie „Aurel Filimon" - ustensilele cu mänere la care s-au aplicat prin nituire pläsele din alamä cu о deosebitä valoare artisticä. Presupunem cä aceste piese provin din zona Muntilor Cälimani, bazändu-ne pe achizitiile masive din aceastä zonä, precum $i concentrarea atentiei de studiu Tn Cälimani, a lui A. Filimon, pentru a dovedi cä unitäfile muntoase (Carpatii) nu au constituit un hotar etnic, ci cäteva sute de ani au fost granitä politicä, ceea ce a reprezentat „mult pentru viata unui om, pufin pentru viata unui popor". Arcui Munjilor Carpati a constituit „coloana vertebralä a pämäntului romänesc, leagänul si Tntäritorul fiintei noastre etnice"11. Tn articolul „Urme dacice" (Etnografie si arheologie mureseanä), Aurel Filimon apreciazä cä trecutul se urmäre$te prin arheologie, prezentul prin etnografie (1935 n.n.). Descriind portul bärbätesc din zona Muntilor Cälimani „cari $i azi pästreazä reminiscentele epocii bronzului cu atäta sfintenie" enumerä piesele din alamä care inträ Tn componenta portului popular din zonä: „Bärbatii au pe cap colopul Tnfäsurat Tn 4-7 ränduri de zale din alamä, chimirul decorat cu un sir de präsnele ornamentate cu motive corespunzätoare din epoca bronzului. Tn curea (...) intr-o teacä de lemn cufitul lung cu pläsele de alamä, iar capätul de la pläsele legat de un sir de zale ce se Tnfäsoarä pe längä curea. La mänä toiagul sau bältagul din alamä iar pe degete inéiul de mire cu un cap lat si mare ornamentat cu motive din epoca bronzului"12. Am prezentat Tntreaga descnere pentru a sublinia marea frecventä a pieselor din alamä Tn zona montanä a Cälimanilor, folosintä a metalului ce nu s-a rezumat numai la elemente de podoabä ale portului popular ci s-a extins si la obiectele de folosintä gospodäreascä, venind odatä Tn plus sä sublinieze caracteristica fundamental a artei populare romänesti - Tmbinarea utilului cu frumosul. ^ 1 G. Välsan, Opere alese, Bucuresti, 1971, p l11. ^2 Aurel Filimon Urme clacice (Etnografie $i arheologie murefeanO) Tn ..Glasul Mure$ului an II, nr. 19/7 apr. 1935 {Tg. Mure?) p.2.
