Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
5 RAPORTURI INTERUMANE RURALE 529 locuitorilor este agricultura. Cultivä gräu, porumb, cartofi, legume $i zarzavaturi, vitä de vie, pomi fructiferi, erese animale mari bovine $i animale mici, oi, capre, porci, päsäri de curte. Dintre mestesuguri s-a dezvoltat cioplitul Tn piaträ. Confectioneazä stälpi de prispä, cruci de mormont, capete. de cosuri pentru fum. Alte meste$uguri: zidäritul, dulgheritul, tämpläritul12 . ín sat este о scoalä Tn care copii Tnvatä Tn limba romänä. Se face о intensä educafie patrioticä romäneaseä. Populatia este ortodoxa. Existä о bisericä din piaträ cu hramul Sf. Arh. Mihail. Este si preotTn sat13 . Casele sunt construite din piaträ cu prispä largä si stälpi ciopiti din piaträ. Acoperi§ul este Tn douä si patru ape cu fruntarul bogát decorat. Tn raionul Cäinari am cercetat comuna Gangura cu satele Gangura, Alexandrovca si Hamateanavca. Numele satului provine de la antroponimul Gangur. Legenda spune cä Stefan cel Mare Tntorcändu-se de la vänätoare, la Tntälnirea räului Batna cu afluentui Batnisoara, päreälabul Gangur Ti spune domnitorului cä i-ar place sä aibä aici о mosie. $tefanTi acordä mosia doritä. Gangur a fost cel dintäi päreälab al Cainariului. Anul Tnfiintärii 1593 este atestat de un Hrisov dat de $tefan cel Mare14 . Din a doua jumätate a secolului al XV-lea - Tnceputul secolului al XVI-lea Tncepe defalcarea pämäntului obstii Tntre „bäträni" dar se accentueazä desträmarea acesteia spre sfärsitul veacului al XVI-lea si Tnceputul celui de-al XVII-lea. Printre „bäträni” era cunoscut si numele de Zatic. Treptat dispare si termenul de „bäträni”. Apar räzesii care din a doua jumätate a sec. al XVII-lea T$i Tmpart si pämänturile obstesti ce au mai rämas15. Conform recensämäntului din 1774 satui Gangura avea 112 case, un popä, un diacon, 8 femei särace, 15 bejenari si 87 de familii de bäträni birnici. Cele 15 familii de bejenari veniserä dinspre Sälcuja. Dintre mosieri au fost cunoscuji Ion Bals, Moruzi si Crupenski. Dupä 1812 apar Tn comunä bulgarii si gägäuzii care s-aU a$ezatTn Alexandrovca si Homoteanovca16. Tn prezent populatia este Tn numär de 1056, majoritatea romäni (946). Mai locuiesc bulgari, rusi, gägäuzi17. Populatia este ortodoxä avänd bisericä atestatä la 1782 cu trramul Arh. Mihail. Tn 1882 s-a construit о bisericä de piaträ pe längä care functiona si о scoalä romäneaseä. Tn anul 1961 bisericä a fost demolatä. 12 Informator: Mihail Nenicu. 65 ani 13 Informator: Ga$par Mihail, 52 ani 14 Cebotori Victor Mihail - Lucrare de diploma 1991 (manuscris) 15 Idem 16 Idem 17 Statistiä de la primaria beala.
