Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

52

SORIN COCIS

2

jaspul, ónixul ?i nicolo, la fel ca Tn siturile de la Avenches11 $i Augst.12 Ele sunt de import, dar nu putem preciza locul exact de provenienfä.

Un alt tip de inel, cel cu capul plat (pl. XIII/31, 36 -39) apare destul de rar Tn Dacia13 $i chiar Tn imperiu.14 Ornamentarea discului constä din motive geometrice, florale si, uneori, umane. Inéiul cu cap plat va cunoaste о räspändire masivä Tn evul mediu, ceea ce face dificilä distinctia lor de ceie antice.

Inelele cu capetele petrecute (pl. XIII/35, pl. XIV/43), cunoscute Tncä din epoca fierului, erau probabil cele mai ieftine si, ca atare, erau purtate de oamenii nevoiasi. Ele pót fi u$or confundate cu cerceii de acelasi fel, singurul criteriu de distinctie rämänönd diametrul. Exemplarele noastre au analogii la Augst,15Tn Dalmatia16 etc.

Inelele de sticlä (pl. XIII/29 - 30) nu aveau о vabare ridicatä, dar, din cauza fragilitätii materiei prime, numärul cebr descoperite Tn säpäturi este mic, atät Tn Dacia,17 cat si Tn alte provincii.18

2. Bullae (pl. XIV/45) sunt mici podoabe purtate ca pandantive sau- dacä sunt mai multe - ca bräjäri sau coliere.19 Piesa este compusä din douä capsule concave, uneori cu margini zimtate, capsule confectionate dintr-o singurä bucatä de tablä a cärei Tndoire creeazä un orificiu tubular prin care se trece о curea sau un länti$or de metal. Prezenta unui sämbure de fruct Tntre cele douä calote denotä rolul apotropaic al piesei.20

Obiecte similare sunt semnalate si Tn provincia noasträ21 $i Tn restul imperiului.22^ general eie dateazäTn sec. III.

3. Brätärile (armillae), unele dintre cele mai vechi podoabe purtate de om, apar si Tn colectia muzeului clujean. Eie prezintä douä variante: cu capetele räsucite (pl. XIV/40) si cu capetete libere (pl. XIV/42,44). Analogii pot fi citate Tn Germania23 si Dalmatia,24 iar datarea se face Tn secolele ll-lll.

4. Cerceii (inaurii) erau folosi+i de femei pentru Tmpodobirea urechilor si a buclelor de pär ce cädeau pe tämplä. La Cluj se gäseste un singur

11 M. Guisan, op.cit.. p.16.

12 E. Riha, op.cit.. p. 22-24.

13 D. Alicu. S. Coci?, Tn Apulum. XXV, 1988, p. 226. pl. 1/12.

14 E. Riha, op.cit., pl. 81/146.

15 Ibidem, pl. 12/217-222.

16 K. Mihotovic, op.cit., pl. 1/10-12.

17 Cunoa$tem douä exemplare sigur románé doar la Porolissum. Informatie amabilä N. Gudea.

18 E. Riha, op. cit., pl. 14/282-289.

19 DA, I, 1877, p. 754-755.

20 Ibidem.

21 D. Alicu, S. Cocr$. op.cit.. p. 226, pl. 1/1-3.

22 V. Lani. in ActaArchHung., 3, XXIV, 1972. p. 170. pl. 64/11.

23 C.M. Beckmann, in SaalbJahrb.. XXIII, 1966, p.10-13.

24 M. Budja.in ArchVestn.. XXX, 1979, pl. 5/3.