Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
TIPURI DE INSTRUMENTE MEDICALE ÍN DACIA ROMANA NICOLETA MAN Studierea materialului arheologic atestä о activitate medicaid, chiar chirurgicalä, la nivelul practicat Tn celelatte provincii. Deoarece informatiile privind practica medicaid Tn Dacia se rezumä la instrumentele medicate descoperite si putin material epigráfia se impun cdteva consideratu de ordin general, valabile la nivelul Tntregului Imperiu. Medicina Tncd din antichitate dispunea de о gamd largd de instrumente medicale1. Tn cea mai maré parte a lor, instrumentele medicate au fost inventate de greci $i mutte nu si-au schimbat Tnfdfi$area §i utilizarea pand astdzi. Romanii le-au preluat de la greci $i le-au perfectionat2. Cum $i cine fabricau aceste instrumente? Erau produse de ateliere specializate sau de cdtre mesteri Tn bronz §i tier comuni? Elementele care se cunosc nu ne permit о precizare clard nici Tntr-o directie, nici Tn cealaitd. Cert este cd primii producdtori de instrumente medicate la Roma au fost greci. Singura dovadd Tn acest sens este о teracotd decoperitd la Ostia pe care este reprezentat atelierul unui fierar $i unde apar foarfeci, cufite, bisturie $i ciocdnele. Tehnica deosebit de complicata a unora dintre ele dovede$te Tnsd faptul cd au existat si ateliere specializate Tn producerea de instrumente medicate. Din pdcate, lipsesc date precise referitoare la producdtorii de instrumente, cu excepfia atelierului lui Agathangelus, ale cdrui produse sau descoperit atdt Tn Itlia cdt $i Tn provincii, Tn órajele din preajma Vezuviului, la Mainz, Trier, Vindonissa3. Instrumentele medicate erau confectionate aproape toate din bronz, bronzul fiind preferat datoritd ftexibilitdfii lui. Pentru un numdr mic de instrumente se foloseau si metale pretioase, dar acestea erau folosite mai múlt ca ustensile de toaletd4. Instrumentele medicate descoperite Tn orase, castre si asezdri sunt numeroase. De obicei, se descoperd sonde $i pensete care puteau fi utilizate $i cu scopuri medicate §i Tn scopuri cosmetice. De aceea, aceste 1 D. A.,111, 2, p. 1494. ~ D. A.,l, p. 124; Enciclopedia civilizatiei greceßti, Bucure$ti, 1975, p. 29 3 N. Vötümanu, G. Brűtescu, О istorie a medicina, Bucure$ti, 1975, p. 63-81. 4 Ibidem, p. 65.
