Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
DATE REFERITOARE LA ROMÁNK DIN SCAUNELE SECUIE$TI - CIUC, GIURGEU $1 CASIN ÍN SECOLUL AL XIX - LEA LIVIU BOAR Prezentul studiu se bazeazd pe documente, majoritatea inedite, aflate Tn fondul „Protopopiatul greco - catolic Gheorgheni”, aflat Tn pästrarea Arhivelor Statului Filiala judetului Mure?1 si se referd la istoria romdnilor din fostele scaune secuie§ti Ciuc, Giurgeu $i Casin2. Majoritatea documentelor este formatd din corespondenta oficialä purtatä de Protopopiatul greco - catolic din Gheorgheni cu Consistoriul Mitropolitan de la Blaj, pe de о parte si cu parohiile aflate Tn subordinea protopopiatului pe de altd parte. Este vorba de parohii, aflate astdzi pe teritoriul actualelor jude|e Harghita, Neamt $i Bacdu3 . Protopopiatul greco - catolic din Gheorgheni a fost Tnfiintat Tn anul 17504 ,el jucőnd un important rol Tn mentinerea fiintei nationale romäne$ti 1 Arhivele Statului Filiala jud. Mure? - Fond Protopopiatul greco - catolic Gheorgheni, 1810 - 1948,104 unitäti arhMsttce, inventar nr. 124,0,50 m.l. 2 Despre evolutia organizärii administrativ - teritorrale a ariei geografice la care ne referim in prezentul studiu, a se vedea lucrarea indrumdtor in Arhivele Statului judetului Harghita. autor UVIU BOAR, Direcfia Generáló a Arhivelor Statului. Bucure?ti. 1988, capitolele: „Scaunele Ciuc, Giurgeu ?i Casin ', p. 13 - 27; „Institutiile administrative din timpul austriac in Transilvanra" - 1849 -1861, p. 32 - 39 ?i „Prefectura judetului Ciuc", p. 39-40. 3 Este vorba de parohiile: BarasOu, Bicaz, Bilbor, Casin, Ciucsőngeorgiu, Corbu, Ddmuc. FOgetel, Frunoasa - Ciuc, Ghime? - FOget, Ineu - Ciuc, Joseni - Ciuc, LOzarea, Nicole?ti - Ciuc, Särma?, Särma? - Centru, Sändominic, Subcetate. Toplita, Tulghe?, Valea Jidanului, Vo?bbeni. Referitor la religta romänilor din secuime, Teodor Chindea, autorul unei monografii dedicate romänitor din Giurgeul - Ciucului afirma cä: „Astazi (1930 n.n. L. B.), Romönii ba$tina$i din Giurgeu sunt tofi greco - catolici. Convertirea tor s-a ihceput inca din timpul lui Sigismund Báthori, dar Tn numdr mai mare s-au unit cu biserica apuseand, in timpul lui Leopold I. Convertirea, odatä Ihceputä, a fost continuata cu mult zel de Tmpdrateasa Maria Terezia, dar aceasta mergea foarte greu, dupd cum se vede din memoriile lui Rettegi, care zice: «Nu voiu uita nici aceea, cätä muncä ?i obosealä a depus, mai multi ani de zile, clerul catolic. impreuna cu inalta Curte, ca Valachii, care sunt considerati schismastici, sa se uneascä cu sfänta bisericä catolica, cum s-а ?i facut .nomine'; dar nici clerul (afara de doi - treD ?i nici comunitatea nu ?tie nici astäzi in ce constä acea unire, din care cauza. natural, träiesc Tn ne$tiinta de päna acum»'. Teodor Chindea, Contributa la istoria Romdnilor din Giurgeul - Ciucului, 1930, Tipográfia Kahán, Gheorgheni p. 97 - 98. 4 Arhivele Statului Filiala jud. Mure? - F’rotopopiatul greco - catolic Gheorgheni, doc. nr. 103. „Greu se poate stabili cänd au luat fiintä parochiile greco - catolice din Giurgeu ?i eine au fost cei dintäi preoti care au functionat Tn acest parochii, deoarece märturiile lipsesc. De Romönii din Gheorgheni se face amintire in „Regestrum Ecclesiae S. Nicolai in Giorgio'' (Gheorgheni n.n. L. B.), compus Tntre anii 1629 - 1660 ?i editat la anul 1860 ín Erdélyi Egyháztörténelmi
