Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
368 ELENA MIHU 4 Cozmä $i fiul lui popa Giorgie care au zugrävit ace(a)stä sfäntä ico(a)nä, la Sänmihaiu popa Dimrtrie Pädurean”2. Popa Aron contemporan cu räzboaiele napoleoniene ne lasä о Tnsemnare zguduitoare despre foametea din 1817, care a cules mii de victime Tn Ardeal. Tot de numele lui se leagä $i biserica de lemn, bijuterie Tn zonä. „Aceastä sfäntä bisericä s-au lärgit si s-au ridicatTn anul 1848 $i s-au sävärsit cu zugrävitul cu totul Tn leatul 1851, 1 noiembrie... fiind protopop eparhiei Mihail Crisan ... si s-au zugrävit de mine Popa Gheorghe din $erbeni”3. Invätätorii Väii, acei „luminätori ai neamului” räzbat din Tnsemnärile cärtilor; Gligoras, dascälul mänästirii Chiherului de Jos, Samuil Loga „dascäl normalicesti unit" de la Beica de Jos, popa Sandu scos din preotie Tn 1810 si fäcut dascäl, Mihail Borda „dofiente" din 1864 - 1872, Andrei Truta la 1875, tot din Beica, Fiion Här$ianu ?i luliu Här$ianu din Chiheru de Jos, Csorba Macarie „deacu $i dascälu" din Comori, Teodor Bucin din Urisiu de Sus, absolvent ai pedagogiei din Sibiu Tn 1907 si preot din 1920, presedintele Consiliului National Román din Urisiu de Jos si autorui Tnsemnärii „...era ca primävara räzboiul isprävit, Romönii mai mari Tn Ardeal”. Continutul Tnsemnärilor mai vizeazä originea latinä a romänilor „de la zidirea Romei” (popa Sandu Truta pe Octoihul, Bucuresti, 1731), ceea ce dovede$te constiinta nationalä si afirmarea ei Tn luptp pentru dreptate si libertate $i libertate, legäturile economice dintre romänii de dincolo si de dincoace de Carpati (din Valea Beicii au plecat täranii spre Moldova Tn timpul foametei din 1817 si tot de aici aduceau cärti de unitate nationalä, Cartea romäneascä de Tnvätäturä a lui Varlaam, sau din Tara Romäneascä, Evanghelia tipäritä de „Io §erban Voevod”Tn 1682, domnitorul ce dorea sä transforme biserica Tntr-o cetate a limbii si constiintei nationale, donatä Beicii Unguresti „prin mine Vasilie Pantea protopop” - primul Tnvätätor al $colii ortodoxé románesti din Tärgu - Mures...). Numeroase Tnsemnäri sunt cu privire la evenimentele naturale, cutremure, secetä, evenimente economice, foamete, cresteri de preturi, epidemii. Pe Catavasierul, Blaj, 1762 de la Chiheru serié „si au fost Tn acelu an mare secetä... otävuri, cucuruz nemica, fänu putinu. Scris-am eu Härsianu Filonu, docente si cantoru Tn Chiheru de Josu la 20 aug(ust) 1874”. Pe Evanghelia, Blaj, 1765 din Comori „la 1802 s-au cutremurat pämäntul”. Pe Ceaslov, Bucuresti, 1777 de la Chiheru de Jos „Tn 1838, Tn luna lui octombre 11 ztle...” pe Molilvenicul, Blaj, 1784 din Nadäsa „Tn anul 1880, 3 octombrie pe la 7 ore dimineata ... pre cänd culegeam cucuruzu s-au fäcut cutremuru mare de pämäntu”. Tot pe acest exemplar, о furtunä cu ghiatä cät ouäle de gäscä „au bätuL.doarä pestä tot Ardealu.Jncepänd de la Ercea di pe Cämpie si trecänd Muräsul prin 2 Apartine bisericii din Urisiu de Jos. 3 Pe tämpia bisericii din Urisiu de Jos.
