Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
346 BÓNIS JOHANNA 2 de sticld: cea pe bazä de sodiu si cea pe bazd de potasiu. Sodo, fondantul necesar pentru obtinerea sticlei de calciu - sodiu, se produced din cenusa plantelor de pe tdrmul Mdrii Mediterane, fapt ce explica producered acestui tip de sticld Tn centrele din Egipt, Siria, Spania, Venetia. ín acelasi timp, potasa, materia primd necesard pentru producerea sticlei de calciu - potasiu, era obtinutd din cenusd de tag. Gldjdriile din interiorul continentelor, cele din Cehia, Germania, Ungaria, de asemenea si cele din Transilvania, erau asadar amplasate ín apropierea pdduriloríntinse de fag $i produceau acest tip de sticld, Sticla de calciu - potasiu prezintd proprietdti superioare fájd de sticla de calciu - sodiu, este mai curatd, mai transparentd, mai potrivitd pentru gravare si cizelare.Aceste proprietdti, amplificate de sticlarii cehi prin addugarea la pasta de sticld a unei cantitdti Tnsemnate de cretd, fac Tn sec. XVIII - XIX cristalul renumit de Boemia. Flintglas-ul, descoperit de sticlarii Angiiéi secolului al XVIII - lea si preparat prin addugarea unei cantitdti de oxid ro$u de plumb, caracterizat prin proprietdti ca: greutate specified mare, sonoritate metalicd, refractia puternied a luminii $i moliciune relativd, va revolujiona Tnsdsi arta sticldriei, determindnd aparitia $i generalizarea stilului cristal. О gläjärie medievald bine Tnzestratä dispunea, de obicei, de trei cuptoare. Prímül, Tn care a avut loc fuzionarea materiilor prime, de fapt formarea pástéi de sticld, urmatd de procedee de curdtire si limpezire a pástéi prin addugarea diferitelor substante, la temperaturi cuprinse Tntre 1400 - 1500° C. AI doilea, cuptorul de lucru, Tn care sticla topitd omogenizatd si limpezitd, era conditionatd termic, adied rdcitd la 1000 grade C, gata pentru a fi prelucratd. ín sfdrsit, cuptorul de rdcire a produselor finite, cu о temperaturd moderatd, pentru a evita rdcirea brused, care ar fi dús, prin producerea tensiunilor interioare, la fragilizarea si fisurarea acestora. Din pasta de sticld omogenizatd si limpezitd pót fi formate recipiente, prin doud procedee. Prin presare - turnare (cu varianta strdveche a acestui procedeu: modelarea Tn jurul unui nucleu de nisip), si prin suflare. ín gldjdriile transilvdnene ale secolelor al XVIII - lea si al XIX - lea se folosea drept metodd specified de fasonare procedeul sufldrii, realizat liber sau Tn formd. Patrimoniul de valori creat Tn aceste gldjdrii apartine, ca atare, stilului suflat. Unealta sufldrii: pipa cu leavd de suflare, Tn mäna mesterului sticlar, care realizeazd acea miscare unied irepetabild, s-a transformat Tn gldjdriile ascunse ale pddurilor transilvdnene, Tn adevdrata unealtd a veritabilei creatii artistice. ín Transilvania izvoarele serise si descoperirile arheologice atestä tot mai insistent existenta si folosirea sticlei Tncd din secolele XIV - XV. Este foarte probabil cd primele gldjdrii dateazd din aceastd perioadd.
