Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
296 GRIGORE PLOE$TEANU, ANA-MARIA ALEXANDRA BUTA 8 Tnscria si ea Tn contextui multiplicärii $i intensificärii legäturilor dintre romänii cis - §i transcarpatini.33 Ca redactor responsabil ai Gazetei Transilvaniei, Gr. Maior a initiat, impreunä cu dr. Aurel Mure$ianu, publicarea Numerelor de Duminicä, Tn care au apärut, Tncepänd din anul 1889, utile cunostinfe stiintifice ?i practice, de economie, agrotehnicä, medicinä $i igienä etc., ?i, deopotrivä, articole si materiale cu caracter cultural $i istoriografic, de educajie iiterdr - drtisticä, oferind Tndeosebi täränimii $tiutoare de carte, dar nu numai acesteia „o lecturä folositoare si Tntäritoare de sutiét'о hranä spiritualä potrivitä necesitätilor ei $i cerintelor epocii moderne, la un pret accesibil.34 Inteiectual provenit din lumea satului romänesc transilvänean, Grigore Maior a fost animat de timpuriu de dorinta de luminare si propäsire a poporului ,remarcänd importanta covärsitoare a culturii pentru romäni, avänd Tn vedere si valentele ei politice. El aseza cuitura nationalä la temelia „luptelor noastre pentru existenter, „pentru nationalitate $i libertate”.35 De aid, datoria si nobila misiune ce revened intelectualilor, fiilor luminati iesiti din sänul poporuiui román, cärora acesta Je cere carte, conducere bund si dezinteresatä, povätuire treazä si Tnteleaptä Tn calea ce duce spre culturä $i prin ea spre Tnaintare”.36 „Suntem mändri de poporul nostru $i avem cuvänt de a fi mändri”- scria redactorul responsabil al Gazetei Transilvaniei si Tndemna, Tntr-un autentic spirit democratic: „Sä facem sä fie si el mändru de noi, sä-l facem sä simtä dragostea, ce-i pästräm, si sä nu-l mai Tncäntäm cu vorbe, ci cu fapte. Atunci si numai atunci se vor stränge Tn adevär legäturile Tntre popor si cärturarii säi, formänd zidul sigur de apärare” Tmpotriva atacurilor venite de afarä 37 38 A contribuit el Tnsu$i la opera de culturalizare a conationalilor, atät prin activitatea publicisticä, cät si prin cea desfäsuratä Tn cadrul ASTREI si al altor societäti si reuniuni románesti. Avänd Tn vedere lipsd mijloacelor materidle cu care se confruntau romänii, dar si necesitatea unei acfiuni culturale sistematice si convergente, Grigore Maior le-a conferit acestora un rol deosebit de important, Tntrucät eie se Tntemeiau „pe unirea puterilor pentru ajungerea marelui scop al culturii si luminärii poporului".30 33 Gr. Maior cätre С. Pop, Bucuresti, 23 iulie 1898. Casa Mure§enilor, Arhiva Mure$enilor, Dos. 553, doc. nr. 6853. Vezi anexa nr. 18. 34 Cätre cetitorii nostril, Tn Gazeta Transilvaniei (Nr. de Duminicä), Uli, nr. 219 din 30 septembrie <12 octombrie) 1890. Vezi $i dr. M. Spänu. Gazetd Transilvaniei - Numär de Duminicä (1889 - 191 l),in Symposion I. nr. 2-3, noiembrie - decembrie 1990. p. 66- 71. 35 Dupä adunarea Asociätiunii, Ibidem. LVII. nr. 181 din 19 (31) august 1894. 36 Gazeta Transilvaniei. LXI. nr. 133 din 18 (30) lunie 1898. 37 Ibidem. 38 Biblioteci ambulante, ibidem, LIX, nr. 32 din 11 (23) februarie 1896.
