Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
282 ANA HANCU 2 Curänd Tnsä, datoritä Tntärzierii aplicärii celor douä legi agrare votate de diéta maghiarä ( legi prin care sesia iobägeascä devine proprietate täräneascä, eliberänd astfei iobagii $i jelerii de obligatiile lor feudale), locuitorii refuzä sä mai presteze obligatiile lor fajä de nobilime. Au loc manifestäri $i adunäri Tn diferite localitäti. Atmosfera a devenit si mai Tncordatä datoritä faptului cä romänii nu puteau accepta punctui 12 al programúiul revolutiei maghiare, care prevedea anexarea Transilvaniei la Ungaria. La 24 martié a fost elaborat manifestul lui Simion Bärnufiu, „Provocatiune", prin care s-a respins hotärat anexarea Transilvaniei la Ungaria, aträgöndu-se atentia asupra pericolului pe care-l reprezenta uniunea, chemänd pe toti romänii sä sustinä „$tergerea iobägiei, natia romänä ca natie romänä, congres national Tn care sä ne Tntelegem mai Tntäi despre dobändirea acestora"4 . La Tärgu - Mure$,Tn 25 martié, s-a desfä?urat Tntrunirea tinerilor cancelisti de la „Tabla regeascä", care au redactat о petitiune semnatä si de majoritatea cancelistilor romäni aflati la Tntrunire. A fost о primä luare de atitudine a unor intelectuali romäni fatä de problema recunoasterii natiunii romäne ca natiune politicä, räscumpärare totalä färä nici о despägubire, egalitate deplinä de drepturi civile si religioase. Semnificativ este faptul, cä acum cancelistii romäni hotäräsc tinerea unei adunäri pe Duminica Tomii la Blaj.5 Prin „Proclamafia " lui Aron Pumnul, multiplicatä Tn sute de exemplare, romänii erau chemati la adunare, „tofi protopopii cäte cu doi preoti si cäte cu dói oameni din satui romänesc, fie unit, fie neunit, tot atäta, cä to+i sunt romäni"6 , pentru a se sfätui ca natiune, ce trebuie sä facäTn atari Tmprejuräri. Guvernatorul Teleki a Tncercat sä opreascä adunarea proiectatä. La 17 aprilie 1848 a fost convocatä sedinta „Guberniului Marelui Principat al Transilvaniei", care a hotärät trimiterea de circulare tuturor comitatelor si oraselor, prin care s-a vestit oprirea adunärii de la Blaj. Comitii supremi si juzii primari urmau sä eherne pe protopopii de sub jurisdictio lor sä le comunice cä Ii se interzice atät lor, cát si preotilor, participarea la adunare. Neexiständ altä institute Tn afarä de bisericä, care sä-i reprezinte pe romäni Tn raport cu puterea politicä, aceste circulare au fost remise si celor doi episcopi, ortodox si unit: $aguna si Lemeny. Tn circularä, se precizeazä cä guberniul nu are intentia de a Tmpiedica pe nimeni de a-si sustine cererile, darTn conditiile de fafä,Tn care deznodämäntul este incert, nu se poate permite о adunare de cäteva mii de oameni. „De aceea, cu data de astäzi Ii s-a ordonat ambilor episcopi de rit grecesc sä 4 Revolutio de la 1848 in Transilvania. vol. I, Bucure$ti. 1977, p. 90 - 92. 5 Grigore Ptoe$teanu. Scänteia dumnezeiased. tn Vatra. Tärgu - Mure$. XXI. nr. 9.1992. p. 10. 6 Revolutio de la 1848 in Transilvania. vol. I. p. 451 - 452.
