Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
256 lOAN EUGEN MAN 44 Construitä Tn formä de „U” (Plansa nr. CLXVII), cu fajada principalä spre piatä, unde se aflä si intrarea, clädirea este tratatä Tn stilul barocului tärziu. Intrarea este asiguratä printr-un gang Tnalt de 3,50 m si lung de 14 m, acoperit cu bolti Tn dublä curburä, compartimentate prin arce dublouri, cärora le corespunde cäte un pilastru simplu de cärämidä. Tn plan clädirea prezintä trei nivele: subsol, parter si etaj. Atät parterul cät si etajul au suferit modificäri prin diverse recompartimentäri, ca urmare a destinatiei ulterioare, ca locuinte si spatii comerciale. Tncäperile parterului sunt acoperite cu bolti cilindrice cu penetratii sau bolti Tn cruce, iar cele de la etaj tävänuite. Fafada principalä prezintä, la etaj, 6 axe, corespunzätoare ferestrelor. Parterul are 5 axe, din care, cea de mijloc о formeazä portaiul cu arce Tn formä de toartä de cos. Tntre parter §i etaj se aflä un ciubuc simplu, usor profilat, care nu mai apartine formei originale. 2. Palate si case de locuit. Prima parte a secolului al XVIII -lea se dovedeste mai säracä Tn ce priveste construirea de case de locuit care sä poarte emblema stilului baroc. AbiaTn a doua jumätate a secolului si Tn primele decenii a celui urmätor aväntul edilitar a facilitat realizarea a tot mai numeroase construcfii, cele mai reprezentative fiind casele nobiliare, cu certä valoare artisticä. Altele mai modeste, cum este casa simplä oräseneascä au supravietuit mai pulin, Tn cea mai mare lor parte fiind Tnlocuite cu clädiri moderne. Cunoscőnd atitudinea disprejuitoare a nobilimii si de sustragere de la obligallile ce-i revenea, Tn cazul Tn care dobändea casä pe teritoriul orasului, magistratui ca si locuitorii Tn sine nu Tncurajau construirea de case de cätre acestia. Un exemplu Í! oferä interdicfia orasului fafä de contele Tolddlagi László, de a-i permite arderea cärämizilor pe peritoriul orasului.126 Ca urmare, acestia din urmä apeleazä la fórul superior al scaunului care, motivänd prin faptul cä ar fi Tn interesül orasului, fiecare cetätean are dreptul de a-si construi sau repara case.127 Casa nobiliarä, dar uneori si aceea a oräseanului mai Tnstärit, prin dimensiunea si forma sa arhitecturalä, defineste aspectui urban al localitätii, dar si gradul de prosperitate economicä al locuitorilor, Toate acestea, se oglindesc cel mai fidel Tn preturile cu care sunt construite, cumpärate sau íntretinute, ele definind märirea construcjiei. Astffel, la 27 august 1771 un oarecare Borbély Samoilä cedeazä contelui Teleki Ladislau partea sa de proprietate, constőnd din douä prävälii, situate la coltul pietii, cu condftia sä о mai foloseascä pänä la moartea sa, urmänd ca dupä deces, sotia sä primeascä din partea cumpärätorului sau 126 Kiss Pál, op. с/f., p. 51. 197 „akár nemes, akár civicus funduson lévő házaknak építése és restaurációja a városnak díszére és hasznára lenni láttatik'', Tn Kiss Pál. op. cit.. p. 51.
