Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
254 lOAN EUGEN MAN 42 E+ajul este Tnzestrat cu Tncäperi mai spatioase. Spre curte s-a preväzut un coridor deschis, cu arcade din cärämidä si care cuprinde latura principal si cea veche. Tncöperile sunt acoperite cu bolti cilindrice sau calote boeme si nurnai la aripa veche sunt tävänuite. Constructiv clädirea are perefii din cärämidä, cu grosimi de 150, 100 $i 80 cm, la parter $i de 100, 85, 70 $i 55 cm la etaj. Sarpanta, Tnaltä, este confectionatä din lemn ecarisat si este Tnvelitä cu figlä solzi. Fafada principal este Tn lungime de 42,70 m, si prezintä un numär de 12 axe, din care axele 5 si 8 corespund inträrilor, ultima fiind aceea ulterior Tnziditä. Tntreaga suprafafä este Tmpärtitä Tn cinci panouri, delimitate prin lesene ce pornesc de la soclu pänä la bandoul de sub cornisä, fiecare panou avönd fafä de numärul axelor ritmul: 2-2-4-2-2. Tntre parter si etaj se aflä un ciubuc profilat neTntrerupt. Acoperisul este Tnalt si are panta fräntä. Ferestrele sunt de formä dreptunghiularä si confectionate din lemn de brad, iar la sala bibliotecii din stejarjn exterior fiind preväzute cu jaluzele. Poarta este confectionatä din lemn. De remarcat sunt lucrärile de fierärie conständ din grilaje la ferestrele parterului, la balustrada coridorului de la etaj, brafele de lampä cat si emblema: о bufnitä-Tncadratä de о coroanä de frunze, situatä längä intrarea Tn clädire. Elementele sculpturale sunt formate din stucaturile si cornisele interioare ale Tncäperilor principale, cum ar fi basorelieful reprezentänd biazonul familiei Wesselényi, cät si inscriptiile pe pläci de marmurä. О primä placä este aceea situatä deasupra usii de la anticamera bibliotecii, cu urmätoarea inscriptie: „MUSIS PATRIIS GRATISQUE POSTERIS D.D. SAM. S.R.I. COM. TELEKI" Deasupra usii de la sala bibliotecii se aflä inscriptia: „FORTUNAE UTRIUSQUE PRAESIDIA" Deasupra inträrii care conduce spre coridorul superior: „SOLLICITAE JUCUNDA OBLIVIA VITAE" Tn atmosfera barocului tőrziu a fost construitä si clädirea situatä Tn piafa Trandafirilor nr. 5, cunoscutä sub numele de „Apolo". A fost construitä Tn anul 1820 de contele Teleki Samuel, cu scopul ca din veniturile ei sä acopere cheltuielile pentru personalul bibliotecii. Initial clädirea a fost realizatä cu subsol, parter si douä etaje, Tn Stil baroc, parterul fiind destinat activitätilor comerciale, etajul I pentru locuinte, iar la ultimul nivei fiind о salä de Tntruniri si restaurant. Mai tärziu i se adaugä о salä din lemn cu