Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
248 lOAN EUGEN MAN 36 „Munificentia Augg. Maria Theresiae et Josephi II. Virtuti ac Litteris. Surrexit. Anno. aer. Chr. M DCC LXXXII." Urmare a reformelor initiate de Iosif al II - lea, din anul 1787 scoala este transformatä Tn cazarmä §i depozité, stare mentinutä pänä Tn anul 1792 cänd, din nou, este transformatä Tn scoalä. Dupä cäteva decenii, Tn anul 1859, clädirea §colii este renovatä, dar Tn anul 1873 Tn timpul marelui incendiu suferä mari degradäri. Este reparatä si, totodatä, etajatä (etajul II) Tn anul urmätor, cu care ocazie, pentru asigurarea unei mai bűne consolidäri, arcadele sunt Tnzidite si ca urmare pasajul este desfiintat. Dupä anul 1905 scoala este mutató Tntr-un nou läcas, vechea clädire primind destinatia de locuinfe si spatii comerciale. Cu efortul primäriei, Tntre anii 1985 - Í986 clädirea este reparatä cu care ocazie arcadele sunt refäcute, dar färä deschiderea vechiului pasdj. Tn plan (Plansa nr. CLIX), parterul prezintä о Tnsiruire de Tncäperi, cu acces direct din stradä, pe alocuri avänd si legäturi interioare. Tncäperile, care corespund axelor parterului, Tn marea lor majoritate sunt compartimentate cu arce dublouri ce poartä calote boeme, dar si bolfi cilindrice cu penetra|ii. Din plan, ca si din grosimed zidurilor, rezultä cele douä etape de construire a clädirii. Prima care corespunde primelor 6 axe, Tn lungime de 30,70 m, provine din prima parte a secolului al XVIII - lea, casa scärii (axa a treia) fäcänd legätura numai cu primul etaj. A doua etapä, realizatä Tntre anii 1772 - 1782, cuprinde restul celor 5 oxe si are о lungime de 25,85 m. Ultima axä corespunde coridorului de intrare, de formä trapezoidalä, care face legätura cu casa scärii, adositä clädirii care, de aceastä datä, leagä cele douä etaje. Zidäria parterului are grosimi de cäte 105, 95 si 85 cm, Ia peretii portanti si 65, 60 cm la perefii despärtitori, Tncäperile etajului I sunt mai mari si urmäresc, Tn general, peretii parterului, pe latura posterioarä fiind situat coridorul, care Tn locul ce marcheazä cele douä etape de construire este dezaxat. Peretii etajului au grosimi de 75 si 50 cm. Tncäperile etajului II sunt si mai spatioase, Tnsä Tn perioada modernä, prin noua lor destinajie, au fost Tn parte compartimentate. Fatada principalä (Plansa nr. CLX) are о lungime totalä de 56,55 m si este articulatä cu pilastri situati Ia distante diferite care, la parter, märginesc arcadele si inträrile Tn spatiile comerciale. Tn total sunt 11 axe Tn ritmul: 1-1-2-1-1-1-1-1-1-1, iar la nivelele superioare, cele 17 axe, Tn ritmul: 1- 2-2-2-2-1-1-2-2-2. Axele 3 si 11 de la parter corespund inträrilor Tn clädire, ultima fiind subliniatä de un portal de piaträ cioplitä, ulterior montat. Pilastrii parterului se sprijinä pe un soclu scund, avänd capitele simple, profilate. Deasupra celei de-a opta arcade este situatä placa montatä Tn anul 1782. Parterul este despärtit de etaj printr-un profil Tntrerupt doar de