Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
33 TÄRGU - MURE? SUB STÄPÄNIREA HABSBURGICÄ 246 dintr-un corp prismatic, turnul are un acoperi§ Tn trunchi de piramidä, cu un bulb mare octagonal, avänd о prelungire pänä la lanterou si Tncununat cu un bulb mai mic, din care porneste sägeata cu sferä si cruce deasupra. Tn interior grinzile sunt cäptusite cu scändurä, la rändul ei pictatä. Semicilindrul boltéi se sprijinä pe console de 0,63 si 0,58 m de la perefi si la о Tnälfime de 2,10 m, avänd lungimea de 6,19 m. Tn exterior se remarcä ferestrele, cäte douä Tn dreptul naosului, initial avänd о deschidere de 0,70 x 0,84 m. Acoperisul are ca bazä о cornisä puternicä, alcätuitä din profile simple modelate. Tnvelitoarea navei are douä pante repezi, iar deasupra absidei formeazä sase triunghiuri ascutite Tn sus, pänä la capätul coamei. Stilistic, spatiul arhitectural, nu poartä amprenta barocului, cu exceptia unor elemente de la iconostas. Prin lucrärile celei de-a doua etape, pe fondul tradrtiei autohtone, sunt transmise si unele elemente de arhitecturä barocä. De-a lungul timpului biserica a tost reparatä Tn cäteva ränduri. Tn anul 1970 sub Tngrijirea lui Trestioreanu Traian au tost renovate si picturile. Pentru protejarea peretilor,Tn anii 1986 - 1989, Tntrega constructie a tost Tnältatä cu aproape 1,00 m, si a$ezatä pe о fundalte de beton. Biserica de piaträ, ultimul edificiu religiös pe care-l analizäm, este situatä aläturat, la nr. 9, fiind una din ctitoriile episcopului unit loan Bob. Pänä Tn anul 1750 locuitorii romäni din oras nu au avut läcasul lor de cult, fiind obligafi sä frecventeze bisericile existente Tn localitätile Tnvecinate. О primä bisericä, construitä de comerciantul Andrei Grecu, este folositä de toti romänii din oras, pänä Tn anul 1780 cänd „prin negrijirea cäplarului /oan"107, biserica arde Tn Tmtregime. Dupä ce loan Bob ajunge episcop la Blaj, acesta nu uitä promisiunea fäcutä romänilor uniti din oras, de a le construi о nouä bisericä. Astfel, dupä ce se asigurä terenul Tn anul 1792, pune la dispozitia arhitectului Topler loan suma necesarä pentru cumpärarea a 20 000 cärämizi, furnizate de Fogara$i, zis Petrisor. Biserica este realizatä Tntre anii 1793 - 1794. Tn plan, biserica prezintä un naos $i altar, cu plan simplu asemänätor bisericilor de lemn. (Plansa nr. CLVII). Naosul, Tn lungime de 12,60 §i о läfime de 9,20 m, cuprinde un spatiu nedivizat care, spre est se leagä de absida semicircularä, a cärei razä este de 4,40 m, iar spre vest comunicä cu unica Tncäpere ce succede intrarea. Pe toatä lätimea naosului se aflä un cofas de lemn purtat de patru coloane, iar Tn partea opusä este situat iconostasul care desparte nava de altar. Naosul este precedat de un spatiu boltit cu calotä boemä, sau „ä vela". Intrarea este situatä pe axul clädirii Tn lungime de 22,80 m si este conturatä de naos, preväzut cu spatiu boltit cu calote boeme asezate pe arce dublouri. Ultima Tncäpere, a altarului, are о semicalotä pornitä de pe zidul semicircular, pänä la arcul dublou al ultiméi calote din 107 Pompiliu Teodor, h jurul unel lucrűri istorice a lui Petru Malőr. All. IX, 1966, p. 280.
