Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
230 lOAN EUGEN MAN 18 pilastri, bosaje, pinioane, cornise bogát ornamentate, bandouri, ancadramente, toate de facturä barocä. La Tärgu - Mures modelul baroc Tsi gäseste о bund exemplificare prin stabilirea unei scäri potrivite a clädirilor, cu parter, sau parter si un etaj. Desi fatä de cele din Cluj, Oradea sau Timisoara, aceste clädiri sunt mai modeste, ele sunt totusi frumoase, conferind orasului о notä aparte. Majoritatea clädirilor sunt amplasate ín piata Trandafirilor, piata Petőfi si ín strada Bolyai (Plansele nr. CXLIII, CXLIV si CXLV). Principalele santiere sunt cele de ordin religiös si civil, prin construirea bisericii iezuite (romano - catolice) si palatul Toldalagi, ambele situate ín piata Trandafirilor. Nu putem afirma cd realizarea acestor constructii era coordonatd pe baza unor prevederi si regulamente urbanistice. De aici amplasarea lor, uneori haoticä, neomogenä, factorul determinativ ín realizarea lor constituindu-l terenul pe care proprietarul l-a putut achizitiona. Tn anul 1764 este aprobat primul regulament urbanistic al orasului Tärgu - Mures, cunoscut sub numele de Szilágyianae Constitutiones, care stabileste criteriile de clasificare a caselor (Clasificatio Domorum) $i legifereazä atribufiile primarilor si ale administratorilor, paza contra incendiilor, aplicarea cosurilor de fum, construirea cärämidäriei, curätirea sträzilor ca si canalizarea izvoarelor etc., hotäräri care Tn mod cert au determinat pentru о lungä perioadä de timp aspectui orasului.47 La 1790 ia fiintä Directia gubernialä a constructiilor (Aedilis Directio), cu sediul la Cluj, a cärei sarcinä era ca Tmpreunä cu consiliile oräsenesti sä stabileascä planurile si celelalte norme tehnice ale noilor constructii. Este firesc cd activitatea direcfiei s-a desfäsurat ín ced mai mare parte in órásul Cluj, mäsurile date de acest organ fiind mai putin respectate de cätre oficialitätile celorlalte orase.48 Ca urmare, Tn anul 1807 Guberniul - dispune ca „oricare proprietär care intentioneazä sä construiascä о nouä clädire, fie sä transforme una veche Tntr-o forma nouä, este dator sä-si anunfe acest fei dinainte Directiei edilitare, sä se infätiseze si planurile cerute in acest scop spre aprobare si numai dupä aprobare sä-si Tnceapä constructia".49 Fafä de celelalte centre urbane mai mari din Transilvania, cu deosebire Clujul, la Tőrgu - Mures existenta unor arhitecti si meseriasi de seamd este mai múlt íntampldtoare, dacd nu mai putin cunoscutd. Desi 47 Madarász Anton, op.cit..pA4; Spielmann József, Restituirí istorico-medicale, 1980, Bucuresti. p.378. 48 Margareta Benkö. Probleme urbanistice ale orasului Cluj Tn prima jumätate a secolului al XlX-lea, ihSCÍA,Tom.l4,1967. nr.2. p.237. 49 Maria Mirel, Contributa privind dezvoltarea urbanisticö a orasului Cluj in prima jumätate a secolului XIX, ActaMN, XII, 1975, p.307. Másura este luatä de Guberniu la 25 mai 1807 prin ordinul nr.4213. Arhivele statului, Filiala Cluj-Napoca, Arhiva orasului Cluj. Protocollum Electae Centumviratis Communitatis, 1830, nr.66.
