Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
21 CONTRIBUTU LA ARHEOLOGIA ZONEI TÁRNÁVÁ MARE 191 niveluri, urmatä de perioada prefeudald cu 19 niveluri, epoca fierului cu 18 niveluri si neoliticul (Peteresti I) cu 5 niveluri. Majoritatea punctelor descoperite si publicate sunt plurisituri avänd Tntre trei si sase niveluri de locuire. О primä observatie priveste distributia spajiald a acestor. situri. Aproape fiecare vale laterald din bazinul Tárnavei Mari confine cél pufin о asezare de proporfii mari si cäteva asezäri mai mici. Avem, prin urmare pe orice vale lateralä о asezare principalä cu 3 - 6 niveluri de locuire ocupand о suprafafä relativ mare si avänd о locuire de lungä duratä si cäteva asezäri mai mici, de ordin secundar, avänd numai 1 - 2 niveluri de locuire si о suprafafä mai redusä. Tn ceea ce priveste numärul mare al asezärilor románé si romane tärzii, se impune observafia cä Tn perioada romanä zona cercetatä a cunoscut cea mai intensä locuire. Concomitent, analizänd distribufia spafialä a asezärilor romane putem reconstitui traseele principalelor drumuri romane din regiune. Pentru reusita acestui demers se va avea Tn vedere tablóul complet al descoperirilor. Asa cum menfionam la Tnceput, efortul intensiv de cercetare a zonei realizat cu mijloace modeste avute la dispozifie, s-a axat pe suprafefele arabile de pe längä cursurile de apä, din väi si din depresiunile intradeluroase. Existä, totusi, importante suprafefe care au scäpat si scapä Tn continuare efortului de cercetare arheologicä efectuat cu mijloace tradifionale. Este vorba de platourile relativ Tnalte (500 - 800 altitudine) care actualmente sunt tie Tmpädurite, fie zone de päsune. Avem Tn vedere Tn primul ränd platourile podisului din jumätatea de est a Transilvaniei. Credem cä introducerea Tn circuitui stiinfific al intormafiilor arheologice confinute de aceste suprafefe ar putea contribui decisiv la elucidarea multora din problemele controversate ale istoriografiei romänesti. О ultimä precizare se cere fäcutä asupra existenfei Tn zona cercetatä a unor sate medievale säsesti dispärute, asa-numitele „pustiituri". Tradifia oralä menfioneazä cél pufin 4 „pustiituri" Tn spafiul cercetat de noi: „BENDORF", pe valea Stejäreni, localnci putänd preciza si о colinä pe care s-ar fi aflat bisericufa satului; „SCHONNDORF", aflat undeva la 4 km nord de Seleusul Mare; „ALTÄNA", aflat undeva Tn depresiunea intradeluroasä numitä actualmente „Päsunea Däii" (si aici existä о colinä indicatä de cunoscätori ca fiind locul pe care a existat о bisericä) si un sat dispärut Tn apropiere de Saschiz, pe valea päräului Dracului (Teufelsgraben). Tn ciuda tuturor insistenfelor nicäieriTn aceste zone nu am putut descoperi urme care sä ateste о locuire medievalä. Existä totusi о excepfie: cu mult timp Tn urmä au fost descoperite Tn zona Bendorf 2 farfurii de bronz gravate care se dateazä Tn sec. al XIII - lea si se aflä la Muzeul de Istorie Sighisoara.
