Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

172

GHEORGHE BALTAG. EBERHARD AMLACHER

2

ALBESTI (comunä, Mun. Sighisoara, Jud. Mures).

Comuna Albesti (Weisskirch. Fehéregyháza) are un bogát trecut istoric si multe vestigii arheologice. Mentionatä documentor Tn prima jumätate a sec. al Xlll-lea1 , posedä pe teritoriul säu cel putin patru puncte arheologice importante: cimitirul de inhumatie din curtea Scolii Generale2, fortificatio de pämänt numitä „Cetätea3 ", puternica asezare arheologicä cu multiple niveluri de längä Cetätea4 si asezarea din „Sesul Tiglelor", prezentatä aici. Toponimul „Sesul Tiglelor" a fost descoperit initial ре о hartä veche dupä care s-a procedat la identificarea pe teren5. Punctui se aflä längä porcul Muzeului Petőfi din Albesti. Pe suprafata arabilä din jurul parcului se gäsesc aschii de silex,- fragmente masive de chirpici si о cantitate mare de fragmente ceramice confundate de localnici cu figlele. S-au colectionat 30 fragmente, majoritatea atipice, apartinänd epocii bronzului.

1. „Sesul Tiglelor''-Epoca bronzului (Cotofeni?) - ceramicä finä, roscat-portocalie si cenusie-neagrä lustruitä. Torti rotunde, mameloane, butoni, creste. Ceramicä de uz comun, nisip si pietricele Tn pastä, ordere insuficientä, pereti drepti, buze ascutite, decor cu Besenstrich etc.

ARCHITA (sat, com. Vänätori, jud. Mures)

Satui Archita (Arkeden, Erked) s-a dezvoltat pe vetre múlt mai vechi. Tn zóna de sud a comunei (cca. 100 m sud de Biserica Evanghelicä), pe malurile páráului Zoltán, Tn grädinile din spatele fostului sediu C.A.P.(„Grädinile lui Schenker"), se aflä asezäri care Tncep din preistorie (Hallstatt si Laténe)6 si asezäri romane si postromane, recent identificate7. Cercetärile mai vechi indicä urmätoarele puncte: „Die Burg" (Cetatea)8, „la podul de cale feratä ce traverseazä párául Mujna s-au gäsit Tn trecut gropi cu cenusä si fragmente de vase mari"9 , si toponimele: „Oeleskirch", „Högeres", „Zapebierig",10 acesta din urmä identificat pe о hartä veche sub forma „Zappenberg". Nu trebuie trecutä cu vederea níci informatia lui M. Roska potrivit cäreia: „Tn partea de hotar numitä cimitir s-au scos de cätre plug oase umane"11. Asezarea descoperitä Tn

1 1231 - „Villa Alba Ecclesia" , DIR.. 1. С. nr.212. p. 254

2 Säpäturi inedite, nefinalizate: Gh.Baitag $i R.HarhoiuC 1979-1980)

3 Introdusö in literatura de specialitate in 1979: Gh.Baltag, Marisia IX. 1979, p. 103, pl.LXIII. 2.

4 Säpdturi ih destä$urare. Vezi $i: Gh.Baltag $i E.Amlacher: A.I.I.A.Cluj. 28.1978-1988, p.98.

5 Cercetare de teren cu E.Amlacher si L.Rdchitä(13.03.1990).

6 T.Soroceanu, Gh.Lazarovici, E.Amlacher, A.Mure$an, Marisia. VII. 1977, p.57-60.

7 Cercetdri de teren cu E.Amlacher(29.03.1989).

8K.Horedt Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bucuresti, 1958, p. 151 -152.

9 K. Goos. AVSL 4. 1876. p. 211.

10 Fr. Teutsch. AVSL. 1834.11. p. 124.

11 M.Roska. ErURep. p.272. nr210.