Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
67 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENESTI 141 Trecänd peste unele Probleme privind transformdrile de trupe din numerus In ala sau dintr-o vexillatio Tn numerus84 , noi consideräm greu de admis cd valea superioarä a Muresului putea fi lipsitä de acest castru Tncä pe vremea lui Traian. Construirea unui lagär militar puternic, cu scopul de a bara valea largä a räuluitntre Muntii Cälimani si ai Gurghiului, Tmpotriva unor eventuale atacuri ale dacilor liberi (costoboci, carpi), era о necesitate strategicä. Un castru si trupa sa nu puteau lipsi din planul de apörare a frontierei Provinciei Tn aceste pärti, plan Tntocmit desigur de Tnsu§i Traian si destoinicii säi generali. Frontul ce trebuia supravegheat si apärat de trupa cantonatä aici avea о adancime, spre „barbaricum'', de 10-15 km si circa 30 km lungime, Tntre sectoarele de limes care reveneau spre apärare unitätilor castrelor vecine de la Orheiu Bistritei (coh. I Hispanorum mil.) cätre nord-vest si Cälugäreni (coh. p(rima) Alpinorum) spre sud-est (vezi harta). La fel ca Tn zóna de la nord de castrele din valea Somesului Mare85 , se pare cä strategia romanä a recurs si aici la acelasi sistem defensiv, adecvat formelor de teren, reprezentat prin burguri si turnuri de pazä, asezate ре о largä fäsie de teren cätre „barbaricum''. Existä indicii demne de luat Tn seamä cä, Tn regiunea deluroasä de la poalele Muntilor Gurghiului si Cälimani, Tntre localitätile Deda, Alunis si Ideciu de Sus, precum si Tn zona Gurghiu, avem о situafie similarä cu cea de la nord de Some?86 . Este nevoie, Tnsä, de cercetäri stäruitoare pe teren, pentru depistarea si scoaterea la luminä a acestor obiective militare románé, Tn legäturä cu castrul $i trupa de la Bräncovenesti. Prezenta elementului etnic autohton la Bräncovenesti ?i Tmprejurimi se reflectä neTndoielnic Tn materialul documentor descoperit Tn castru si Tn asezarea civilä. Ne referim la inscriptia funerarä pusä de Zetzi pentru sotul säu Aurelius Vale(n)s si la ceramica dacicä modelatä cu mäna. Dupä cum se stie, existenta oläriei autohtone Tn peste 20 de castre de trupe auxiliare din Dacia, ca si Tn asezärile lor civile, se explicä prin cäsätorii ale militarilor romani cu femei dace, prin diversele legäturi economice ale localnicilor daci din zonä cu garnizoanele romane si chiar prin prezenta 84 H.T.Rowell, ioc.cit:, Wagner, loc.cit.; D.Tudor, loc.cit. Vezi $i D. Protase, A. Zrínyi, in Marisia V, 1975, p. 63-64. 85 Referitor la fä$ia de teren de la nord si nord-vest de Some$ul Mare, spre „barbaricum" fata de linia de castre Tihäu-Cäsei-Ilisua, fäsie latä de 5-10 km si Tmpänzitä cu turnuri de pazä si burguri, vezi cercetarile fäcute de $t. Ferenczi, in Satu Mare. Studii fi comunicäri. I, 1969, p. 91- ЮЗ; idem, Tn Sargetia. X, 1973, p. 79-104; idem, Dacia N.S., XXII, 1978, p. 259-288; idem, ActaMP. XII, 1988, p. 251-289. 86 Recunoasteri pe teren, in zona de la räsärit de Mures, a intreprins, in vara anului 1972, colegul $t. Ferenczi, care atunci a fäcut parte din colectivul de cercetare a castrului de la Bräncovenesti. Pe un värf de deal de pe teritoriul satului Ideciu de Sus, el a identtficat un tum de pazä, care Tncä nu a fost cercetat prin säpäturi (cf. Marisia, V.1975, p. 64, nota 21). Indicii despre asemenea obiective militare romane existä de asemenea la Deda si Alunis.
