Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

128

DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI

54

Examenul macroscopic aratä cä bronzul se apropie de aliajul „alamä". Arcul fibulei e aproape circular Tn secfiune, iar pe creasta lui se vöd incizii. Din axul de fier al resortului se pöstreazö doar rugina. Dimensiuni: L. 4,8 cm;í. 2,5 cm. Descoperitö Tn 1973, Tn S. XVIII (groapö), la 2,60 m adíncime. Piesa este röspanditö Tn Dacia romanö, mai ales Tn prima jumötate a sec. III. Exemplarul nostru poate fi datat aproximativ Tntre anii 240-260, nu mai tőrziu.68

3) Fragment de fibulö romanö din bronz (2,5 x 0,8 cm), prevözutö cu arbaletä si databilä Tn prima jumötate a sec. III. Descoperitö Tn Cn. XVI din asezarea civilö.Tn anul 1986, la 0,60 m adancime.

4) Fibulö aproape identicö cu precedenta. GösitöTn castru (pl. XLIV/a)

7. Piese de podoabá din metal

1) Inéi din särmä de bronz, care pe alocuri se subtiazö (2-1 mm). Dimensiunile piesei: diám. exterior 18 mm: diám. interior 15 mm. Piesele asemönötoare sunt datate Tn Dacia Tn sec. III-IV.

DescoperitTn caseta E (pl. LIV/1)

2) Inéi din tablö de bronz, cu capul lötit. Veriga este ruptö. Diám. exterior 18,5 mm; diam, interior 16,5 mm; capul octogonal alungit: 6x8 mm. DescoperitTn caseta S. (pl. LIV/2).

3) Inel din tablö de bronz, Tn interior suflat cu aur. Diam, exterior 18,5 mm; diam, interior 16,5 mm; lötimea benzii de bronz 3,5 mm. Piesa a fost descoperitö Tn S. IX, Tn zóna turnului de colt (pl. LIV/3).

4) Buton (aplicö?) din bronz Tn formö de disc, avönd un cui de fiXare. Pe suprafa|ö, urmele unei incizii circulare. Piesö corodatö. Diám. discului 26 mm; grosimea lui 1,5 mm; grosimea piesei 14 mm; diám. piciorului, elipsoidalTn sec|iune, 2x3 mm. DescoperitTn S. VI, la 1 m adancime,Tntr-un strat de lut galben (pl. LIV/9).

60 Referitor la acest tip de fibulö existö о vastö bibliografie. Női ne mulfumim sä trlmitem ölei numai ta unele lueröri, pe care le consideröm mai importante: O.AImgren, Studien über nordeuropäische Fibelformen. ín Mannus-Bibliothek, 32, Lepzig, 1923; G.Müller. Die Fibel mit umgeschlagenem Fuss in Ungarn und Siebenbürgen, Th Ungarische Jahrbücher. XI. nr.l, 1931. p. 56-71,1. Kovrig, op.cit.. p. 122-123; E. Patek, pp. dt.. 137-145; Chr. Pescheck.' Zur siidausbreitung der Fibel mit umgeschlagenem Fuss. in Praehist.Zeitschrift. 34/35. 1949-1950. p. 255-266; A.I. Furmanskaia, in Archeológia (Kiev), Vili. 1953, p. 76-94; M. Lamtová-Schmiedlova. Die Fibeln der Römerzeit in der Slovakei. ín Studijné Zvesti A. Ústav (Nitra), 5, 1961; T.Kolnik. ih SlovArch.. XII, 2, 1964, p. 409-446; XIII. 1, 1965, p. 183-236; A.K.Ambroz, in Arheologia SSSR. D, 1- 30. Moscova. 1966; Gh. Diaconu.in Dacia, N.S.. XV, 1971, p. 236-264; W.Jobst. Die römischen Fibeln aus Lauriacum, in Forsch, ln Lauriacum. X,Linz, 1975, p. 69; R. Koscevic. Anticke fibule produeja Siska. Zagreb, 1980, XXIX; D.Bojovicf. Rimske fibule Singidunum. Belgrad. 1983, pl. XXXIII; D.Protase, S.Cocl$, C.Gaiu, op.cit.. p.53, fig.3.