Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
104 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 30 1,50-2,10 m, am surprins temeliile din bolovanii de rau ale unei clddiri din interiorul castrului. Secpunea XXVI (15 x 1 m) a cdzut peste porta principalis sinistra pe care о cäutam (pl. XXXVI). íntre m 11 $i m 15, la adäncimea de 0,35-0,55 m am descoperit о aglomerare de pietre de carierä provenite din demolarea unuia dintre turnurile portii, iar Tn caroul 9 am putut observa temelia din bolovani de räu a zidutui de incintä (grosimea 1,10 m). Tn carourile 6-8 se contureazä berma Tnclinatä usor spre sanjul castrului. Fondurile bäne$ti pe terminate, timpul ploios $i necesitatea unei decopertäri pe о suprafata de circa 15x15 m au determinat amänarea dezvelirii integrale a portii pentru anul urmätor. Am remarcat faptul cä si aici amplasamentul portilor laterale (principales) corespunde proportiilor de tertiere obisnuite. Anul 1982 Am reluat säpäturile pentru dezvelirea integráld a portii principalis sinistra. Ea se aflä la 2,30 m distanfä. spre exterior, de särma ce Tmprejmuieste curtea castelului. Sectiunea traverseazä zidul de incintő, berma $i primul sant de apärare ai castrului, oprindu-se la vártul escarpei exterioare a acestuia. Tn interiorul castrului Tnainteazä 5 m. Stratigrafic, observäm cä sub solui vegetal, gras de 25 - 30 cm, se aflä un mormon de därämäturä $i moloz, cu cioburi, mortar, bucäti de tiglä §i cärämizi románé, mormon din demolarea portii. Därämäturile au cäpätat forma §antului de apärare al castrului, umplut Tn cea mai mare parte la acea datä. Adäncimea maximä atunci era de 1,50-1,60 m. Sub acest straf de därämäturä se distinge agger-ul castrului de piaträ, care „a Tnghitit" valul castrului de pämänt anterior. El este fäcut din pämänt galben bine bätut si are la mijloc о fä$ie de pämänt negru-castaniu, iar la baza lui se aflä humus-u\ antic, peste care s-a a$ternut un straf de prundi$ de räu, gros de 10-20 cm. Valul castrului de pämänt are grosimea pästratä de 1,35 m. $antul de apärare mäsoarä la gurä 6,50 m si este adänc de 2,70-3 m, fatä de nivelul actual, Berma are lätimea de 1,60 m. Zidul de incintä a fost demolat, din el pästrändu-se doar ultimul ränd de blocuri de carierä, a$ezate direct pe temelia fäcutä din piaträ de räu amestecatä cu lut. Temelia are Tnältimea de 0,70 m $i grosimea maximä Tn partea superioarä de 2 m. Zidul de elevafie, fäcut din piaträ fasonatä - precum aratä ultimul ränd de blocuri - are §i el grosimea de 2 m, ca si temelia. Längä poartä zidul de incintä era mai gros, fatä de restul curtinei. El a fost Tnfipt Tn valul castrului de pämänt, opindu-se cu ceva mai sus de pämäntul viu. Partea sectiunii din interiorul castrului indicä Tn continuare valul de pämänt. Deci, valul castrului de pämänt se vede dar cä a fost folosit (cu
