Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
100 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 26 Anul 1978 Tn acest an au fost continuate investigatiile la castru.íntre 14-25 august $i 18-23 septembrie. Potrivit constatörilor din anul precedent, atentia noasträ s-a Tndreptat spre Idturd de est a castrului, spre d urmäri traseul resturilor de zid, dpärute Tn sectiunea XXI (1976), care se pärea cä au directia vest-est. Ne-d preocupat $i clarificarea urmelor de zid gäsite ín caseta R (1976). Pentru a puted redlizd aceste obiective, am deschis о casetä (caseta S), Tn care s-au dezvelrt resturile zidului respectiv. Caseta S, (5 x 4 m) a tost trasatd perpendicular pe secfiunea XXI, fiind orientatä NE-SV. La adäncimea de 1,60-2,00 m, s-du surprins resturi din temeiia unui zid, temelie fäcutä din bolovani de rőu cu pupn mortdr. Aceste resturi nu prezentau cdracteristicile unui zid solid. Temeiia a tost scoasä Tn a$a mäsurä, Tncät,spre capätul sud-estic al casetei, ea abia se mai observa. Nu a apärut nici un element care sä arate cä, färä echivoc, ne aflämTn faja unor fundatü de la construct» románé. Caseta Rj (pl. XXXIX) este о douo cosetä pe core am trasat-o Tn zona casetei R (1976) din partea interioarä a gardului curtii castelului. Caseta are dimensiunile de 5 x 3 m. Aici, Tn coltul ei sud-estic, a apärut, la 1,10m adäncime zidul masiv sesizat atät prin sectiunea XIX, cat si Tn caseta R (1976). Tn acest punct zidul s-a pästrat pänä la temelie, situatä la 2,95 m adäncime, cu о portiune de 0,85 m din elevajie. Cätre capätul nordvestic al casetei zidul prezintä urmele demolärii sistematice din evul mediu, Tnältimeo pästrotä fiind cu aproximotiv 30-40 cm mai micä. Tn acest punct se constatä §i о sträpungere a zidului. Unele pietre dislocate $i masate de partea interioarä a zidului indicä aceea§i operatie de demolore. Tn ceea ce priveste tehnica de constructie a zidului, se observä cä, Tntrun $ant säpot Tn lutul galben nemiscat, s-a a$ternut un strat (30 cm grosime) de bolovani de räu, prin§i Tn mortor de bunä calitate, formänd temelio zidului. Pe oceostä temelie, din pioträ de corierä nefasonotä, s-au construit douä paramente ale zidului propriu-zis, iar spatiul dintre eie a tost umplut cu bolovani de räu, legati de osemenea cu mortor de bunä calitote. Temelio este, ca de obicei, cu cevo mai latä decät grosimea zidului de elevatie, formänd un fei de präg. Tn unele cozuri (Tn caseta R2), sub stratui de bolovani ai temeliei s-a asternut un strat de pietri? de räu (grosimeo 5-15 cm), consolidat cu mortar. Tn pämäntul brun-gälbui al casetei, la 1,30-2,00 m adäncime, s-au gäsit numeroase fragmente de vase románé, din oale, strächini, capace, vase de provizii, poháré de lut ars, avänd culoarea ro$catä sau cenu$ienegricioasä.
