Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
7 VILLA HUSTICA CELTO-ROM AN A 81 Peristilul indeplinea rolul coridorului din villae-le din Occident, adicá cel de a diri ja circulatia spre camere, care aveau func(ii determinate. Chiar §i villae-le cele mai modeste aveau incáperi pentru sistemul de incälzire (hypocaust), sáli de baie, preväzute cu praefurnium si bucátärie. Materialele din care au fost construite villae-le au fost diferite dupä posibilitätile de procurare din regiune: gresia, travertin si chiar marmurä, pentru ziduri; lemn care se gäsea din abundenta, pentru acoperi§, olane pentru canalele de scurgerea apei si pentru conductele de apä. Dupä pärerea autoarei studiului, villa cu peristil ar fi de influentä elenisticä. Altele dintre villae-le din Pannonia, mai putin numeroase decit cele precedente, erau de tip „román“ italic §i probabil cä au apartinut guvernatorilor din acea provincie. In asemenea villae s-au gäsit §i altare $i pietre votive, uneori §i creatine. De-а lungul Zimes-ului roman arhitectura locuintelor era un amestec de influente romane peste cele ale populatiilor localnice anterioare. ürme de influente mai pregnante ale autohtonilor s-au descoperit mai ales in jinutul Balatonliget. Vremurile tulburi au inceput pentru Pannonia spre sfir^itul secolului al IV-lea, odatä cu sosirea valurilor de go(i (377 e.n), urmate de cele ale hunilor popoare ín miscare färä rägaz de-а lungul Dunärii*. In perioadele de liniste — uneori destul de Iungi — chiar aceste popoare „barbare“ au folosit villae-le pe care le-au gäsit in drumul lor. Insusi Attila si mai tirziu Árpád, au locuit in clädiri construite din vechime, cu mult anterioare sosirii lor. In timpul domniei regelui Stefan ruinele existente pe atunci de villae romanae serveau ca model noilor constructori-MOESIA INFERIOR Studiile de villae rusticae au fost intreprinse in Bulgaria de cátre mai multi arheologi, mai ales dupä cel de al doilea räzboi mondial. Cu rezultate deosebit de interesante sint studiile lui Dimitr Nikolov care men^ioneazä 50 de villae, prezentind planurile pentru 13 din ele. Cea mai mare este villa de la Chatalka, din cimpia roditoare din centrul tärii, ai cáréi stápini identificati erau de origine tracä. Gospodäria aferentä viliéi producea legume, fructe si struguri, dar si multä olärie. Munca se fäcea de cätre sclavi, care erau probabil in numär mare, dupä existenta in apropiere atit а ипщ sanctuar pägin, eit si a unei bazilici cre§tine. Spre sfirsitul secolului al IV-lea, villa a fost distrusä de goti, dar in urmä a fost recläditä. „Cea mai originalä structura din villa de la Chatalka este cu sigurantä cladirea nr. 6 cu о ferandä acoperitä care inconjoarä casa“22. ■*Amianus (XXX 4.4), $i Ambrosius .(De fide, II, 139—140.) 6 — Marisia — XV—XXII
