Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
5 UN ASPECT AL STRATEGI EI ROMANE 73 col, cind a intuit existenta acestui drum- Noile informatii au fost adunate de N. Gudea in monográfia consacratä castrului roman de la Bretcu.20 21 22 Nicolae Gudea considera cä unitatea coh. I. Hispanorum a venit la Bretcu pe valea Oltului — bazat ре о inscriptie tegulará de la Bivolari- Credem cä aceastä märturie poate sä fie legatä de traseul subunitätii care se afla la un moment dat la Buridava, iar la Bretcu sä fi sosit mai íntíi subunitatea stationatá la Piroboridava, pe Siret. Dupá cum este plauzibil §i faptul cä ambele subunitäti sä fi fost reunite spre sfirsitul ostilitätilor la Angustia si aceasta datorindu-se faptului cä pentru misiunea de a päzi intrarea ímpotriva unor atacuri din zóna est-carpaticá, о bunä parte din militarii cohortei hispanicc cuno$tea conditiile de luptá din aceasta trecátoare. Dar, ceea ce gäsim deosebit de important in monográfia amintitá, sint informatiile de naturá economicá, si anume, relatárile privind tezaurul de opt kg de monede románé descoperit pe traseul pasului Oituz, la Poiana Säratä, precum si relatarea despre marele numar de amfore remane, care face ca acest castru sä se deosebeascä de toate celelalte din Transilvania. Toate acestea confirmä intuitia lui Vasile Párvan asupra rolului economic al acestui drum, ín antichitatc, folosit §i de armata romána ín campania 105—106. In sfirsit, tot ín monográfia in discutie se aflä о informatie despre о diplomä militarä descoperitä mai de mult, la Bretcu, apartinind unui militar din classis Flavia Moesica2 , eliberat in anul 92 si care, ulterior, a ajuns pe acest drum si s-а stabilit in zonä. Chiar dacä acest traseu care leagä cele douä zone — a Dunärii de Jos cu interiorul arcului carpatic — nu a putut deveni un limes, íntrucit „íntre curba muntilor de la Odobesti si cotul fluviului de la Galati rämínea un interval lipsit de obstacole naturale eficace si reprezentind о primejdioasä poartä de invazii, pentru a cáréi ínchidere orice linie de fortificatii artificiale ar fi fost iluzorie“,24 totusi el a rámas in timpul stapínirii románé un drum comercial prin lumea dacilor liberi. Pe acest traseu in afará de tezaurul de la Poiana Säratä, mai sínt cunoscute alte descoperiri monetäre la Ca§in, Bucium si douä tezaure la Adjud.25 Informatiile documentare care se gäsesc astäzi in patrimoniul istoriei antice a Romáméi, articulate cu discemámínt logic, permit reconstituirea unui concept al strategiei románé prin care Traian a urmärit capitularea Daciei din mai multe directii convergente, inclusiv din est. 20. N. Gostar, in Apulum, V, 1964, p. 137-148. 21. Ibidem. 22. N. Gudea, in ActaMP, IV, 1980, p. 255—366. 23. Idem, p. 305 í*i 324-325. 24. IstRom, vol. I, 1960, (cap. redactat de Radu Vulpe), p. 519. 25. Gh. Bichir, Cultura Carpicä, Bucure$ti, 1973, vezi pl. II, harta 2.
