Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

3

UN ASPECT AL STRATEGIEI ROMANE

71

Dobrogei románé, din iarna anului 102, care a fost pregätit si declan?at tocmai din zona esticä a Daciei.

Atacarea, insä, a Daciei prin pásul Oituz in al doilea räzboi (105— 106) a fost acceptata la inceput doar teoretic-Astfel, pentru prima datä, Vasile Christescu a considerat plauzibil un atac al armatei románé pe latura esticä a Carpatilor: „Sintem inclinati a admite si о altä pätrundere a armatei románé ín Ardeal pe drumul de-a iungul Siretului, pina la Piroboridava (Poiana) ?i pina la pásul Oituz. Am arätat cá acest drum a fost luat ín stäpinire de romani chiar dupä primul räzboi ?i el nu putea fi läsat färä folosintá“.11 12

Ulterior Radu Vulpe, in Istoria Romániei13, referindu-se la rosturile unitátii militare cohors I Hispanorum veterana quingenaria equitata consemneazä cä: „íntr-un loc din papírul cohortei I Hispanorum se mentioneazä despre о expeditie transdanubianä (trans Danuvium in expeditionem), de unde reiese cä in afarä de deta?amentele trimise la Piroboridava ?i Buridava, aceastä cohortä contribuise cu un numär de o?ti st, la о serie de operatiuni, eventual chiar pregätirea primului räzboi dacic,14 duse pentru stäpinirea regiunilor din estül Daciei, probabil pentru centrul si estül Moldovei“.

Mai recent, acela?i cercetätor ocupindu-se de räzboaiele daco-romane,15 cind se referä la directiile de atac ale armatei romane in cel de al doilea räzboi, 105—106, mentione?zä: „Inaintarea trupelor romane s-a produs simultan pe mai multe directii: prin "fara Hategului, prin pasurile Jiului si Oltului, prin pásul Oituzului, ceea ce ar explica numele imperial al localitätii Praetoria Augusta pomenitä de Ptolemeu“.

In literatura istoricä privind cele douä räzboaie daco-romane, mai ales in lucräri de sintezä apärute in ultimele douä decenii, nu s-а exprimat о pozitie fermä in legäturä cu atacarea Daciei dinspre est, de cätre romani. Astfel, in Compendia de istoria Romániei, sub redactia lui Miron Constantinescu, C. Daicoviciu, St. Pascu,16 precum ?i in Dacia de la Burebista la cucerirea romanä, Hadrian Daicoviciu serie: „Zona centralä a statului dac e atacatá din mai multe párti: dinspre Mure?, pe väile Jiului si Oltului, poate si din estül Transilvaniei“. De asemenea, in Istoria poporului román17, 1970, se mentioneazä: „Foarte probabil, pentru

11. Gr. Florescu, in Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucure^ti, 1960, p. 225—230; Ioana Bogdan Cätäniciu, Evolutions of the defence works in Roman Dacia, 1981, p. 10; Idem, in ActoMN, XXI, 1984, p. 131.

12. Vasile Christescu, Istoria militarä a Daciei romane, 1937, p. 28.

13. IstRom, vol. I, Bucure?ti, 1960, p. 523.

14. ln stadiul de atunci al cercetärilor privind datarea papirului lui Hunt puncele de vedere erau diferite : R. O. Fink in anul 99 e.n. (Journal of Roman Studies, XLVIII, Londra, 1958, p. 102-106; R. Syme il dateazä intre 105-108 (Journal

of roman Studies, Londra, p. 26-33). Vezi si asupra nota 10.

15. Istoria militarä a poporului román, vol. I., p. 172.

16. Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, St. Pascu, Istoria Romániei, Compendiu, 1969, p. 58.

17. Istoria poporului román, Andrei O^etea (sub redactia); Bucuresti, 1976, p. 64.