Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
3 FIGURINELE ANTROPOMORFE GETO-DACICE 53 Toate cele patru figurine au fost descoperite in locum^e, pe vaträ $i in apropierea acesteia, sau asociate cu cenu§a. Intr-un singur caz, la Turia, figurina descoperitä pe vaträ era insotitä de fragmentele unei cesti dacice si de un vas miniatura. Nu s-au descoperit Pinä-n prezent figurine zoomorfe din aceeasi perioadä. Tipologic, se inscriu in gama produselor de aceeasi facturä descoperite peste tot pe teritoriul |ärii noastre.ü Exemplarul descoperit la Turia, dacä apartine ca datare secolelor IV-III i.e.n., include §i teritoriul judepilui Covasna in rindul localitätilor est sau sud-carpatice cu figurine datate in aceastä perioadä. Importantä deosebitä ca atare, prezintä, exemplarul gäsit la Ölteni, incadrat ín secolul II e.n., el constituind singura figurinä antropomorfä provenitä dintr-un castru, si totodatä unica cunoscutä pe teritoriul tärii apartinind acestei etape. Unicul strat de culturä identificat prin cercetare arheologicä desfäsuratä de dr. Székely Zoltán, continea ceramicä romanä dar §i dacicä, la acelasi nivel sau chiar amestecatä.6 7 Prezenta ceramicii dacice cit si a figurinei in stratui cultural roman din castru, oferä női date teoriei referitoare la Prezenta autohtonilor, efectivá, in chiar ínteriorul castrului, in plinä perioadä de stäpinire romanä ín Dacia. Originea acestor figurine trebuie cäutatä in spatiul de locuire getodacic, si nicidecum in lumea externa, desi unele influente grecesti, celtice sau románé nu pót fi excluse ín totalitate, cel putin sub raportul unor afinitáti ale credintelor si practicilor magico-religioase comune indoeuropenilor. Pentru originea lor localä pledeazä si traditiile unei plastici remarcabile ca realizare artisticä, dar si functiile magico-culturale ale acesteia.8 Ca semr.ificatie, aceste figurina completeazá informatiile literare si arheologice referitoare la credintele si practicile religioase ale dacilor. Ele au о destinatie de cult, sínt manifestári simbolice legate de protectia unei divinitati, de anumite practici magico-vrájitoresti proprii multor popoare primitive. Figurinele de mai sus, sint aproape unicele manifestari de via^a spirituals, magico-religioasä, apartinind populatiei dacice de rind, care a locuit teritoriul judetului Covasna in acele timpuri, incluzindu-1 §i sub raport spiritual in larga arie de existen^ä a civilizafiei geto-dad.ce. 6. N. Conovici, Citeva figurine antropomorfe getice descoperite la Piscul Crasani (com Balaciu, jul. Ialomita), in SCIVA, 25, 1974, 2, p. 229—301; S. Sanie, Plastica si unele aspecte ale cultelor si credintelor geto-dacice in Studii Dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 174—195 ; V. Sirbu, Crédinte magico-religioase ale geto-dacilor reflectate in descoperirile arheologice, in SCIVA, 38, 1987, prima si a doua epocä a fierului, in Istros, V. Bräila, 1987, p.91—157. 7. Vezi nota 5. 8. S. Sanie, op. cit. p. 175.
