Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
470 6 VALERIU NITU categorie au fost depistate si, in parte, cercetate metodic peste 60 a?ezäri, care au in multe privin^e träsäturi net deosebite de a§ezarile intemeiate prin colonizare“9. Evident, aceste asezäri rurale au devenit, ulterior, sate de diverse tipuri, potrivit configuratiei etnogeografice §i a dezvoltärii ocupafiilor practicate de locuitorii autohtoni. Intr-o conferintä (din 24 mai 1934), Sextii Puseariu a relevat cä . .pástratorii vechiului grai si ai vechilor obiceiuri au fost in timpuri strävechi locuitorii regiunilor sárace de la munte, pastori si mici agricultori. Satele in care locuiau ei nu ne sint cunoscute dupä numele lor strävechi, pe care nu ni le-au pästrat nici istoricii antici, nici inscripfiile, dar cutare sat de língá Olt se numeste azi Vad, $i pe altul il chiamá Fíntina, e probabil cá acelui loc de trecere peste ríu i se zicea, incá de pe vremea romanilor, Vadum si celuilalt loc, cu apá buná, Fontana, §i e posibil ca inainte chiar de venirea romanilor sá li se fi zis cu cuvinte potrivite dace“10. Iatá, a§adar, procesul de aparitie, dezvoltare si rás— pindire a „microetnotoponimelor románé“ in satele extinse potrivit configuratiei etnografice locale. Spre a observa in ce másuráí si „microetnotoponime'le románé“ atestá vechimea1, provenienta, continuitatea popula(iei autohtone locale, mentionám cíteva unde s-au efectuat descoperiri arheologice : Cetáteaua (pise din Ardeu, com. Balsa, j. Hunedoara, unde a existat о asezare dacicá fortificatá, cu locuire incepind din sec. I i.e.n.); Cetáteaua (promontoriu ínalt din Arpasu de Sus, com. Cirtisoara, j. Sibiu, cu о asezare dacicá din sec. I i.e.n. — sec. I e.n.); Piatra Cetátii (pise conic izolat din Bánita-Petrosani, j. Hunedoara, cu о cetate dacicá din a doua jumátate a sec. II i.e.n.); Bítca Uoamnei (pisc la 4 km vest de órásul Piatra Neamt, j. Neamt, cu о cetate dacicá din sec. II i.e.n. — sec. II e.n.); M&gura (promotoriu izolat, situat intre Bránisca §i Bretea Mure§aná, com. Ilia, j. Hunedoara, unde s-а descoperit о asezare dacicá fortificatá din sec. I i.e.n. — sec. I e.n.); Valea Zhtelar (promontoriu la 930 m altitudine din Covasna, j. Covasna, unde a fost о cetate dacicá, un centru important de tip „dava“, din sec. I i.e.n., píná la rázboaiele dintre Decebal si Traian); Dealul Cetátii (promontoriu care dominá vatra orasului Cugir, j. Álba, cu о fortificatie dacicá din sec. II — sec. I i.e.n., unde s-а descoperit ?i un tezaur monetär); Dealul Cetátii (pe teritoriul orasului Déva, j. Hunedoara, un promontoriu izolat unde a existat о asezare dacicá de tip „dava“, din vremea lui Burebista); Grádi$tea Muncelului (din com. Orástioaru le Sus la + 200 m altitudine, amplasatä ре о coamá prelungá márginitá de douá vái, unde s-а gásit cea mai grandioasá cetate dacicá. cu constructii de pe vremea lui Burebista); Vírful Cetátii (din Jigodin-Miercurea Ciuc, j. Harghita, о forti-9. Dumitru Protase, Multimilenarä dáinuire istoricá, in Magazin istoric, ,1988 nr. 3, p. 4. 10. Sextil Pu$cariu, Numele satelor noastre, in Tara Bársei, Brasov, 1934, nr. 5 p. 388.
