Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

III. Etnografie – etnotoponimie

468 VALERIU NITU 4 exceptional denumim ,,etnotoponime paleoslave“ : („etnotoponime com­­jpuse paleo-slave“ ; „microefcnotoponime compuse paleo-slave“, ex. ■] Delul Grädi§tii, din v. slav delu gorodiste — „castru“) acele toponime care, indubitabil, au cuvinte provenite din paleoslavä, prezintä particu­­laritäti sau transformari fonetice ale limbii populatiei autohtone ro­­manizate §i numai dacä in spatiul toponimului respectiv s-au ates­­tat materiale arheologice prin care se concretizeazä aspecte (momen­­te) din vechimea, autohtonia, etnogeneza, continuitatea §i unitatea popo­­rului román. In studiul interdisciplinar al etnotoponimelor románé se includ §i „etnotoponimele románé locale1'; „microetnotoponimele ro­máné simple“, ex. Valea (din lat. vallis); „microetnotoponimele romá­né compuse“, ex. Valea (din lat. vallis) -j- Lupului (din lat. lupus)] care s-au transmis prin traditie oralá, de generafiile anterioare, locui­­torilor autohtoni romanizafi. Toponimele de origine sträinä sínt calchiate din limba elementului demografic arlfphtosn care, ín prealabil, a trebuit sä se orienteze in spatiul habitual, a$a cum l-а cunoscut de-а lungul vremurilor si, prin urmare, de aici rezultä cá etnotoponimiile románé (potrivit definitiei da­te) insumeazä aspecte (momente) din istoria poporului nostru intocmai pentru acele etape ale dezvoltárii sale, indelung cercetate si controver­­sate, la care märturiile arhivistice, de epocä,, sint inexistente sau in­fime. Cercetarea cor'elata, inductivä, sistematicä ?i iriterdisciplinarä a mentiunilor toponimice din documentele arhivistice $i cartografice ulterioare, dupä constituirea formatiilor statale medievale, insä, oferä indica(ii obiective pentru determinarea unor etnotoponime románé vechi sau dispärute, chiar dacä acestea au fost transpuse (traduse deformat sau inexact) in limba documentului respectiv. Investigarea informatii­­lor locale orale (transmise de populaüa autohtonä), precum si observa­­rea configuratiei etnogeografice, pe teren, contribuie in mare mäsurä la precizarea semnificatiei ascunse a etnotoponimului §i chiar la sta­­bilirea mai exactä a etimologiei care constituie primul demers stiin­­tific important, necesar pentru interpretärile interdisciplinare succe­­sive,. InterfererUa disciplinelor ^tiintifice 'coa,tribuie la interpretarea §i studiul substantial, complex, unitar al tuturor categoriilor de etno­toponime, mai ales dacä acestea sint investigate in cadrul „tärilor“ si zonelor etnografice unde popularia localä autohtonä le-а transmis, de la о generale la alta, le-а pästrat autenticitatea si, astfei, se pot in mare mäsurä descoperi semnificatiile lor nestiute sau ascunse, pe lingä о serie de alte etnotoponime vechi, dispärute, prin care se intregeste re­­latia istoricä intre om $i mediul ambiant in investigarea interdiscipli­­narä a etnotoponimelor (vechi, dispärute, din perioadele preromanizärii, apoi cele ulterioare, din etapele de formare a limbii románé si a dia­­lectelor sud-dunárene) este util sä se rinä seama de spariul diferenriat §i de evoluria in timp : 1. Spariul „culturilor“ strävechi (din paleo­­litic, pinä la formarea statului centralizat dac, sub Burebista, intre'

Next

/
Thumbnails
Contents