Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
456 FLOAREA PETRUTIU 8 numeroase cäutäri si mai multe faze de evolutie in ceea ce priveste tehnica ^esäturii si cusäturii, materialul, dispunerea ornamentelor, cromatica. De la „catrinta cu trup vinät“, de la „cätrin^a cu vristä albä“, cu raze in motive geometrice, s-а ajuns la „zadia gu$atä“ in räzboi, apói la cea cusutä dupä desen sau brodatä cu fir in motive florale, pe postav sau catifea. Creatia popularä, in acest sens, reprezintä continuarea traditiei in conditii specifice. Datoritä pätrunderii produselor industriale textile apar elemente noi in tehnicä, ornamenticä si cromaticä. Dacä pe cämä$i motivele geometrice traditionale se desfä§oarä bogát, pe catrinte predominä motivele florale. La cele itesute, motivele florale viu colorate apar printre vristele orizontale. La cele cusute dupä desen apar 2-3 vriste la poala zadiei, incadrate de aceleasi motive florale verticale, de о parte si de alta, pinä la briu. Participarea largá la creatia artisticá a acestei piese si a intreg costumului, permanenta manifestare a elementelor talentate au dús la formarea unor träsäturi specifice Cimpiei Transilvaniei, de mare finete in executarea broderiei, armonizarea culorilor, cu о vizibilä nóta a creatiei populare contemporane. О practica acceptata de popor devine element popular. Cind masa largä de féméi autohtone realizeazä modele, tehnici etc., care se incadreazä suvoiului general, eie reprezintä un element artistic popular. Sint create subtile armonii arámii care se armonizeazä atit de bine cu notele de galben in nuante potolite, la catrintele femeilor maritate. Calitatea deosebitä a cromaticii, retinerea si sobrietatea pe care le constatäm in folosirea culorilor, ne face sä conchidem cä unul din elementele definitorii il constituie simtul pentru culoare. Peste catrinte, mijlocul se incinge cu un briu ornamentat cu motive lineare sau brodat in aceleasi motive ca si zadia. La git poartä ,,bertite“ cusute sau impletite din märgele §i salbe de báni de argint, uneori dispu§i pe un suport de postav de forma unui semicerc. Fetele poartä párul impletit in cosite, din crestetul capului si una sau douä pe spate. La nunti, „chemätoarele“ poartä cununä de flori artificiale, ln tinuta de särbätoare fetele isi prindeau flori in pär. Femeile isi duc cozile cu „steble“ pe crestet sub forrná de „conci“, peste care poartä näframä din comert, permanent de la cäsätorie. Cojoacele si pieptarele, fin cambrate in talie, sint innobilate cu cusäturi discrete in albastru scump §i rar, in nuante potolite de galben si griuri. In picioare poartä pantofi, ghete inalte cu sireturi, dupä anotimp. Structura sculpturalä a costumului national modern este subliniatä ?i de ornamentale dispusä in mod mäsurat, in anumite spatii, la cämäsi, pe piept, pe umeri, de-а lungul minecilor, ca §i in partea de jos a poalelor. Cimpul alb al cämäsii este cel care dominä imaginea,
