Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
452 FLOAREA PETRUTIU 4-dubie, coarnele berbecului, furca sugereazä simboluri din cultura spiritual a geto-dacilor. Eie au func^ie esteticä, dar in täria cu care s-au men(inut multe secole trebuie väzutä $i functia magico-religioasä a acestor simboluri, supravie^uind prin puterea traditiei.4 Poalele albe de sub catrinte sint incheiate cu simple sau mai complicate cheite, uneori marcate de motive in spirálé sau simpli puisori. In compozi^ia ornamentale, in dispunerea motivelor decorative si in raportul dintre suprafe^ele decorate $i cele läsate albe, atit la „cérnává cu ciupag”, cit ?i la „catrin^a cu trup vinät”, existä о deosebitä mäsurä, un admirabil echilibru. Este un echilibru intre folosirea cimpurilor ornamentale, intre plin si gol, intre suprafe(ele decorative §i alb. Albul indicä nu numai preferinta esteticä, ci §i traditia pästratä de la strämo$i. Talia se incinge cu baieri impletite sau bräcinä din linä in motiv linear. $tergarul alb tesut, infä$urat in jurul capului, formeazä un romb' deschis, care lasä sä se vadä numai о parte din frunte, nasul §i gura. Capul este ascuns intr-o forrná geometrica a firavei pinze. In felul acesta era pusä in luminä expresivitatea fetei, licäritul ochilor, linia energicä a nasului si gurii. Acoperämintul capului incoroneazä ansamblul costumului femeiesc. Fetele purtau capul descoperit, cu párul impletit in cosine. La ocazii — särbätori sau nuntä — purtau pe cap bertite sau cununä de flori. Femeile se pieptänau in douä cozi legate in jurul capului. Prin influentä, se purta §i ceapsa. Peste ceapsa legatä sub bärbie se punea §tergarnl alb sau, mai recent, о pinzä subare, näframa, cu care femeile se' imbrobodesc in a§a fei ca sä se vadä brusturele (fodorul) cepsii. Imaginata о femeie imbräcatä in acest costum de veche tradi^ie este asemenea unei statui. Forma geometrica a invelirii capului, minecile largi, pieptul bogát cu poalele Iungi $i largi, mijlocul ingustat §i strins, catrin^ele ce pun in valoare sveltetea §oldurilor $i lungimea picioarelor, dau femeii imagine statuarä. Asemenea elemente de port nu sint specifice doar judetului Mure§, ele integrindu-se in arii culturale mari, ou elemente unitare. Unele piese au fost purtate la fel in vestül Transilvaniei, in Mun^ii Apuseni ca §i in Címpia Transilvaniei, oglindind unitatea teritorialä $i culturalä a poporului román — cämasa ?i catrin^a. Costumul bärbätesc se compune din cäciulä sau pälärie, cäma§ä, cioareci, incältäminte — opinci, mai tirziu cizme. Cäma?a era dreaptä, lungä pinä la genunchi, cu guler mic. Mici Ornamente geometrice, in acelea^i culori imperiale, dispuse cu discrete 51 mäsurä, bräzdau gulerul $i minecile. Päläria cu borul mare prezenta inrudiri cu costumul de Näsäud, asa dupä cum sint asemenea pieptarul si chimirul. 4. Paul Petrescu, Costumul popular románesc din Transilvania ?i Bänat, Bucure$ti, 1959, p. 6, 10-15.
