Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
TRADIJIE $1 EVOLUJIE IN PORTUL POPULAR DE SÄRBÄTOARE DIN JUDEJUL MURES FLOAREA PETRUJIU Costumul románesc este una din märturiile vizibile ale civilizatiei satului de pe pämintul nostru. Este un domeniu al artei populare, dar ne duce ?i in cél al istoriei. Rimeazá cu armonioasa a§ezare a comunitátii rurale libere, care a stiut sä sträbatä toate intemperiile istoriei, räminind aici, intre Dunäre, Marea Neagrä si Muntii Carpati prin neintreruptul säu sistem de autoadaptare. Sobru sau plin de culoare $i strälucire, costumul popular a marcat bucuria sau tristetea, tineretea §i bätrinetea, nunta si inmormintarea. Vesmintele au urmat evolutia civilizatiei, ceea ce explicä caracterul specific al fiecäruia dintre ele. Putine popoare sínt care sä aibä insemnate formele de inceput ale portului lor popular in douä monumente ale antichitätii — Columna lui Traian si Monumentul triumfal de la Adamclisi — a?a cum le are poporul romän. Tragic moment la acea data, dar primordial pentru noi, romänii, cucerirea dacilor de cätre romani a läsat urme säpate in piatrá, constituind actul de nastere al insu§i poporului román.1 Asemänarea dintre costumele femeiesti si bärbätesti infäti?ate ре äceste monumente si portul popular din zilele noastre, de pe intreg teritoriul locuit de románi este de-а dreptul uluitoare. Pentru istoria costumului románesc in general, costumul transilvänean prezintä о deosebitä importantä. Aici, in Transilvania ?i-au avut centrul politic dacii, reprezentati in portul lor popular pe cele douä monumente románé. Harta costumului din Transilvania apare mai färimitatä. Istoria zbuciumatä a oamenilor, conditiile sociale specifice §i-au pus pecetea pe costumul popular. Varietatea acestuia, insä, se inscrie in cadrul unui stil unitar. Este suficient sä amintim costumul femeiesc, care de la talie in jós se caracterizeazá prin prezenta catrintei peste poalele eämäsii, acestea räminind vizibile.2 1. Paul Petrescu, Arcade in timp, Bucuresti, 1983, p. 96-100, 140-143. 2. Elena Seco§an, Paul Petrescu, Portul popular de särbätoare din Románia, Bucure$ti, 1984, p. 12-13, 16-17. 29 29 — Marisia — XV—XXII
