Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
432 AURELIA DIACONESCU 4 al sec. XX s-а íncercat adaptarea la női a 2 salmonizi (pästrävul cureubeu sau american — Salmo indem shasta — §i fintinelul — Salvelinus fontinalis —). Pästrävul curcubeu s-а aclimatizat foarte bine, azi, face concurentä pästrävului indigen. Fintinelul adus din Germania, in anul 1884, la sfir?itul deceniului 1 din sec. al XX-lea, populat in Valea Gudei (afluent al Mure§ului), precum si somnul pitic si carasul galben. Pentru redresarea fondului piscicol in anul 1869, pe temeiul propunerii lui Gr. Antipa a fost votatä „Leg&a pescuitului“ prin care se impunea interzicerea pescuitului in timpul reproducerii, pescuitul cu explozibile, narcotice §i oträvuri, pescuitul cu „sulite, (epoaie, greble, arme de foc“ pescuitul de noapte cu facie §i foc.® In Transilvania s-а practicat pescuitul intens, in zóna de munte reprezentatív fiind pästrävul, apoi zlävoaca, zvirluga §i grindeiul. Spre aval, in apele riurilor se gäsesc lipanul $i boi?teanul. La gura piraielor se intilnesc mrenele. Acolo, primävara, „cind incepe sä infrunzeascä annul“, vine din riuri „la bätaie“ scobarul. Pe§tii apelor de munte au fost aprecia^i in special pentru gustul lor. La fei ca §i in celelalte regiuni ale (ärii unde se practica pescuitul §i in bazinul Mure§ului a fost о ocupatie secundarä prin care populatia §i-a completat resursele alimentäre. Oamenii care se ocupä cu pescuitul au о intinsä gamä de cuno§tin(e — despre pe$tii intilnifi pe plan local, despre modul de hranä, trai si inmul(ire. Procedeele si uneltele de pescuit au stat in directä legäturä cu aceste cuno?tinte, cu cunosterea locurilor de iernare, de hranä ?i de reproducere, a zonelor de deplasare a adincimilor la care inoatä.. „Nu e de ajuns ca cineva sä cunoascä numai mecanismul unui instrument de pescuit si sä §tie cum sä umble cu el — oricit de indeminatic ar fi — ca sä poatä prinde peste. Pentru aceasta e nevoie sä cunoascä bine apa in care vrea sä pescuiascä cu toate variatiile ei periodice de nivel si régimül ei natural, sä cunoascä ce spécii de pesti träiesc in ea, ce via(ä due ei aici si in ce mod este influenzáié viata lor, este nevoie sä cunoascä totalitatea conditiilor naturale din regiunea in care este situatä acea apä si modul cum aceasta influenteazä asupra acelei ape si asupra vietätilor din ea. Numai ре о asemenea bazä poate sä $tie unde, cind ?i cum trebuie sä pescuiascä si ce mijloace sä intrebuinteze, pentru a prinde serios si nu a umbla numai la noroc pierzind timpul degeaba.“1®. Principalele procedee §i unelte de pescuit intrebuintate de romäni au о vechime multimilenarä si sint foarte cunoscute in (inuturile muresene.11 In coneordanljä cu specificul local al faunéi ihtiologice procedeele si uneltele de pescuit au cunoscut felurite posibilitäti de 9 10 11 9. C.C. Giurescu, op. cit., p. 324—325. 10. Gr. Antipa, Pescäria si pescuitul in Románia, Bucure$ti, 1816, p. 25. 11. A. Badea, Contributu la cunoasterea uneltelor si metodelor de pescuit pe Mure?ul superior, Marisia, V, 1975, p. 357—361.
