Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
424 VALÉR POP, ANDREI ZRÍNYI 2 nomiei rurale. In intervalul dintre muncile agricole sätenii se ocupä cu rogojinäritul, indeletnicire ce le aduce venituri suplimentare importante. Aparitia si dezvoltarea mestesugului a fost stimulatä de existence unei mari zone inundabile a väii Nirajului, cu sol mlä§tinos, prielnic cre^terii florei acvatice. Printre plantele de baltä s-а remarcat prin calitätile sale papura, fiind un bún izolátor termic iar frunzele ei lungi, destul de elastice, permit impletirea §i tesutul acestor obiecte de uz gospodäresc. Presupunem cä ín trecut indeletnicirea ar fi fost practicatä si in alte localitäCi de pe valea Nirajului. Chiar in sursa bibliograficä amintitä gäsim о trimitere din care rezultä cä ,,. . .rogojinäritul incepe sä se incetäfeneascä §i la Oaia (Väleni, n.n.).“2 3 Efectuind о verificare a ariei de räspindire a mestesugului pe teritoriul judetului Mures am putut constata cä, in prezent, despre un rogojinärit propriu-zis nu putem vorbi decit in satui Roteni, localitate specializatä in aceastä indeletnicire, iar alte localitäti ale judetului nostru, situate mai ales in zona Cimpiei Transilvaniei sau in zona de contact, s-au specializat in alte modalitáti de prelucrafe a papurei, realizind alte tipuri de obiecte de uz gospodäresc, fiecare din ele avind produsul säu specific. Asa de exemplu : Cimpenita — specializatä in impletitul co§urilor §i gentilor sau Herghelia unde se confeciioneazä exclusiv stergätoare de picioare, tot prin procedeul impletitului. ln cadrul etalärii mestesugului am intimpinat unele dificultäfi din cauza bibliografiei foarte särace ; doar Tudor Pamfile dä unele date etnografice cu privire la acest tip de industrie casnicä, practicatä in alte zone ale färii.s Tocmai acest fapt ne-а determinat sä facem '^o descriere mai amänun^itä a procesului de productie, rezultatä din observarea desfäsurärii lui in toate fazele de lucru, confruntind datele cu informatiile ce s-au mai pästrat in traditia oralä a sätenilor. Obiectul prelucrärii il formeazä papura (Typha latifolia L.) ce are о tulpinä inaltä pinä la patru metri, cu frunze cärnoase, late de 1—2 centimetri si create pe marginea apelor stätätoare sau a celor lin curgätoare.4 Locuitorii din Roteni isi procurau materia primä din päpurisurile mlastinilor locale $i din satele invecinate de pe valea Nirajului. Aceste päpurisuri au dispärut insä odatä cu säparea canalului Vetca de desecare a mlastinilor. Desi a dispärut materia primä din zonä, mestesugul a continuat sä fie practicat de sätenii din Roteni care au inceput sä-si procure papura din alte zone ale tärii. Mai la inceput de la Zau de Cimpie unde se deplasau ei insisi de о recoltau, dind proprietarilor, in schimbul dreptului de recoltare, rogojini gata confectionate 2. Ibidem. 3. Tudor Pamfile. Industria casnicä la romäni, Bucuresti, 1910, p. 244—245. 4. I. Prodan, Al. Buia, Flora micä ilustratä ..., Bucuresti, 1958, p. 546.
