Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
346 MELINTE SERB AN 20 te §i pentru cä Eugen Lovinescu le prevedea acestora „o strälucitä soartä literarä, deoarece, credea el, deschideau drumul tuturor asteptärilor legitime“90. Cartea este amintitä de Perpessicius in articolul A- nul literar 1939, la capitolul prozä, ca $i cea a lui Octavian C Täsläuanu, Sub flamuri nationale, la capitolul carte de evocare istoricä, portretisticä, note de cälätorie $i memorialisticä“.91 Intre timp, editura mai tipärise о carte de prozä, Legea muntilor de Corneliu Axente. ,,Surprinzätor de nea$teptatä, prin toatä fäptura ei“,92 aceasta din urmä a fost intimpinatä atit de critica literarä cit §i de public cu „totalä indiferen^ä“ Radu Stanca, scriind in 1941 despre carte,93 94 se aräta mirat si indignat pentru indiferenta criticii fatä de о lucrare se „sustine in ochii cercetätorului literar obiectiv mi niimai un frumos debut al autorului, ci $i un debut al genului in literatura noasträ“ — e vorba de literature de aventuri — „o opera de incontestabilá valoare literarä“, cu calitäti се о a$eazä „aläturi de Urcan Bätrinul al regretatului Pavel Dan §i de Am plecat din sat al d-lui Ion Vlasiu, printre cele mai; reunite producti ale generatiei tinere ardelene“. Tot in anul 1939, editura mai publica Povestiri catre bunul Dumnezeu de Rainer Maria Rilke, ín traducerea lui Nichifor Crainic, de fapt о reeditare. Rilke este frecvent comentat de esei$tii de la Abecedar si Pagini literare aläturi de Mauriac, Malraux, Paul Valery.91 A§a se si explicä tipárirea lui la Sighi$oara. О singurä carte de literaturä sträinä tipárítá aici dintr'-un plan mai larg, nerealizat din cauza rázboiuluiln anul urmátor, 1940, editura sighisoreanä mai publica Brume, роете de Vlaicu Bírna, $i Cremene, un roman al reghineanului Alexandru Ceusianu. Poemele lui Vlaicu Bírna au purtat initial titlul Euforii si trebuia sä aparä in colectia „Abecedar“, fiind socotit de Emil Giurgiuca „cel dintii poet mot“, „delicat, de §oaptä liricä“.95 Era prieten cu cei ide lä Pagini literare, unde publicase versuri sH ajutase in popularizarea editurii sighisorene §i a cärtilor apärute aici. Nu se §tie care a fost cauza schimbärii colectiei, poate fiindcä Giurgiuca plecase la Bucuresti. Oricum, desi a träit mai mult in Bucure§ti, el a pästrat permanent legätura cu scriitorii 51' revistele de acasä, din Ardeal, Eugen Lo-90. Ov. S. Crohmälniceanu, Literatura romänä intre cele douä räzboaie mondiale, I, EPL, Bucure?ti, 1967, p. 446. A se vedea convorbirea scriitoarei cu Al. Raicu in Autografe, File de istorie literarä, Ed. Albatros, Bucure?ti, 1983 p. 80. 91. Opere, 8, Menpuni critice, „Minerva”, Bucure^ti, 1978, p. 328. In volumul comemorativ, Octavian C. Täsläuanu, editat de Comitetul judetean de culturä $i educatie socialists Harghita, se indicä, pentru volumul Sub flamuri nationale, anul 1935. 92. Romulus Demetrescu, op. cit., p. 313, 93. Literatura de aventuri si „Legea muntilor'• de Corneliu Axente, in Transilvania, 72, nr. 3, mai 1941, p. 227—229. 94. Nae Antonescu, art. cit., 95. Op. cit. p. 27.
