Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

17 ACTI VITATEA EDITURI! ,,MIRON NEAGU" 343 del angreneazä perspectivele criticii sale“74. Octav ßulu(iu a intre­tinut legäturi strinse cu sighisorenii, indeosebi cu N. D- Cocea §i E- rnil Giurgiuca, conferen(iind aici in toamna anului 1937, vorbind la radio despre Sighi$oara, in 14 mai 1938, §i scriind nu о datä despre editura „Miron Neagu“. Incä inainte de a-i apärea volumul de cronici, la 17 februarie 1938, eonvinge editura sighisoreanä — poate insemna odatä in infiintarea editurii — sä publice un volum din scrierile pos­tume ale lui Anton Holban, „dar E. Lovinescu nu-i incredin(eazä din manuscrisele regretatului säu nepot decit textul piesei Oameni feluriti si Studiu asupra lui Proust“75. Aceste douä lucräri n-au apärut la Si­­ghisoara, poate pentru cä, piesa avind succes la premiera de la Teatrul National din Bucure$ti, in 17 ianuarie 1930 (au participat doär 19 spectatori), iar asupra studiului despre Proust avusese cindva rezerve,78 Octav Sulutiu n-a indräznit sä le sustinä cu convingere in fata edito­­rului. In articolul Anul literar 1938 si in mentiunile critice la volumul Hanul rosu, Perpessicius considerä debutul in prozä a lui V. Bene§ „unul din cele mai personale ale timpului din urmä“, nuvelistul fiind „un scriitor de räspunderi $i de viitor“77. V. Bene§, cunoscut indeosebi prin articolele sale despre arta plasticä din Hyperion §i Gazeta ilustratä, ambele de la Cluj, inträ in 1934 in cercul Paginilor literare, legind strinse prietenii cu Ion Chinezu, Octav Sulutiu, Romulus Demetrescu, Teodor Murä§anu, Ion Vlasiu §i, bineinteles, Emil Giurgiuca, aici apä­­rindu-i, in 1937, prima nuvelä, Dorintele lui Stefan Hubertus,76 Volu­mul Hanul rom, cuprinzind cinci nuvele fantastice, a apärut la scurt timp dupä cel al lui Octav ßulutiu si a impresionat contemporanii prin citeva calitäti : „talentul viguros §i nou“,79 „o minä sigurä de proza­­tor“, „o puternicä stäpinire a actiunii”, „o lucidä indeminare in indru­­marea desfä§urärilor actiunii”80. Mircea Popa81 constatä, cu deplin te-74. Operc, 8, Mentiuni critice, „Minerva", Bucure$ti, 1978, p. 34. 75. Op. cit., p. XXXVII. 76. Anton Holban, Opere, III, „Minerva", Bucure$ti, 1975, p. 487. 77. Opere, 8, Mentiuni Critice, „Minerva", Bucuresti, 1978, p. 162. 78. Mircea Popa, op. cit., p. 142. 79. Romulus Demetrescu, op. cit, p. 312. 80. Ovidiu Papadima, op. cit.- p. 166. 31. Op. cit., p. 136, Reproducem caracterizarea in intregime pentru a se vedea valoarea acestui scriitor pe nedrept uitat: „V. Benes constituie pentru lite­rature noasträ un caz cu totul singular. Critic de artä, cu о reputatie recu­­noscutä in cercurile de specialitate, el nu s-а manifestat in domeniul literar decit incidental, alegindu-si drept obiect un gen dificil si insolit; fantasticul, cäruia i'a rämas credincios pinä la capät. Cele douä volume de nuvele pe care le-а publicat la un interval destul de mare unul de celälalt Hanul Rosu (1939) ?i Semn rfiu (1943), atestä insä un talent cu totul deosebit In acest gen, reusing sä-1 impunä dintr-o datä in cercurile literare interbelice drept о mare promisiune. Factura autenticä a inspira(iei sale, ca $i kmodul de tratare original pe cape il aduce, íi creazä un Statut aparte in seria scriitorilor de fantastic romänesc, asigurindu-i un nume $i о existentä literarä indubitabilä“.

Next

/
Thumbnails
Contents